Cooperarea Republicii Moldova cu NATO și Uniunea Europeană s-a intensificat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul noilor provocări de securitate din regiune. Totuși, autoritățile de la Chișinău și reprezentanții Alianței Nord-Atlantice afirmă constant că aceste relații se desfășoară cu respectarea deplină a neutralității constituționale a statului moldovean.

Miniștrii Apărării din statele membre NATO au convenit să implementeze măsuri suplimentare menite să consolideze capacitatea Alianței de a contracara amenințările reprezentate de drone. Decizia a fost adoptată pe 15 octombrie 2025, în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, și vine ca răspuns la incursiunile recente ale Federației Ruse în spațiul aerian Aliat.

„Noile măsuri prevăd testarea unor sisteme integrate de apărare anti-dronă în cadrul misiunii defensive „Eastern Sentry”/„Santinela Estică”, lansată de NATO în luna septembrie, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei”, a informat Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova.

Potrivit comunicatului de presă emis de Guvernul britanic cu o zi înainte, în luna octombrie 2025, un contingent de experți militari britanici în contracararea dronelor va fi trimis în Republica Moldova pentru a evalua necesitățile forțelor armate moldovenești în dezvoltarea tacticilor anti-dronă. Decizia a fost anunțată de secretarul britanic al apărării, John Healey, la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, măsura făcând parte din „eforturile internaționale de contracarare a agresiunii Rusiei”.

„Escaladarea periculoasă a lui Putin în Ucraina și în întreaga Europă trebuie contracarată prin creșterea producției de drone și consolidarea apărării aeriene a NATO. Regatul Unit sprijină Ucraina prin livrarea a peste 85.000 de drone în ultimele șase luni și prin noi parteneriate industriale pentru dezvoltarea rapidă a mii de drone de interceptare, capabile să doboare atacurile lui Putin. Acest demers creează locuri de muncă atât în Marea Britanie, cât și în Ucraina”, a declarat John Healey.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, în marja aceluiași summit de la Bruxelles, că „există o cooperare strânsă între NATO și Republica Moldova”, adăugând că Alianța încearcă să sprijine autoritățile „ori de câte ori acestea consideră că putem fi de ajutor”.

„Acest subiect nu a fost discutat în profunzime la summit, dar pot să vă asigur, în termeni generali, că există o cooperare strânsă între Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și între NATO și Republica Moldova. O cunosc pe președinta Maia Sandu de mulți ani și sunt un admirator al leadershipului ei. Ori de câte ori consideră că putem fi de ajutor, încercăm să ajutăm. Acest sprijin poate veni prin NATO ca întreg sau prin contribuția unor aliați individuali”, a explicat Mark Rutte.

Ce înseamnă cooperarea strânsă NATO-UE-Republica Moldova?

Șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Apărării din Republica Moldova, Maria Aramă, a confirmat desfășurarea de experți militari britanici în Republica Moldova, precizând că nu este vorba despre militari străini care ar urma să activeze pe teritoriul țării, ci despre forme de cooperare tehnică și expertiză, realizate în strictă concordanță cu statutul de neutralitate al Chișinăului.

Maria Aramă a menționat că Republica Moldova are cu Regatul Unit al Marii Britanii, la fel ca și cu alți parteneri externi, o colaborare eficientă pe parcursul a mai mulți ani, pentru sprijin în contextul consolidării capacităților de apărare al țării. Și reprezentanții Ambasadei Marii Britaniei la Chișinău au adăugat că Republica Moldova și Regatul Unit au o relație puternică și de lungă durată în domeniul apărării și securității.

Anterioarele modalități de cooperare au fost sub formă de sprijin în domeniul cibernetic şi rezilienței infrastructurii critice/amenințărilor hibride; asistență non-letală; formare profesională a personalului din serviciile publice/instituții de securitate; participare la exerciții comune, interoperabilitate și cooperare practică. Astfel, relația Republicii Moldova cu NATO și UE se definește mai degrabă printr-un parteneriat pragmatic, de natură civilă și tehnică, decât printr-un angajament militar. Cooperarea vizează consolidarea instituțiilor democratice, protejarea infrastructurilor vitale și creșterea capacității de reacție în fața amenințărilor actuale – toate acestea fără a contraveni principiului constituțional al neutralității statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.