Cooperarea Republicii Moldova cu NATO și Uniunea Europeană s-a intensificat semnificativ în ultimii ani, în special în contextul noilor provocări de securitate din regiune. Totuși, autoritățile de la Chișinău și reprezentanții Alianței Nord-Atlantice afirmă constant că aceste relații se desfășoară cu respectarea deplină a neutralității constituționale a statului moldovean.

Miniștrii Apărării din statele membre NATO au convenit să implementeze măsuri suplimentare menite să consolideze capacitatea Alianței de a contracara amenințările reprezentate de drone. Decizia a fost adoptată pe 15 octombrie 2025, în cadrul reuniunii Consiliului Nord-Atlantic, și vine ca răspuns la incursiunile recente ale Federației Ruse în spațiul aerian Aliat.

„Noile măsuri prevăd testarea unor sisteme integrate de apărare anti-dronă în cadrul misiunii defensive „Eastern Sentry”/„Santinela Estică”, lansată de NATO în luna septembrie, după ce mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei”, a informat Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova.

Potrivit comunicatului de presă emis de Guvernul britanic cu o zi înainte, în luna octombrie 2025, un contingent de experți militari britanici în contracararea dronelor va fi trimis în Republica Moldova pentru a evalua necesitățile forțelor armate moldovenești în dezvoltarea tacticilor anti-dronă. Decizia a fost anunțată de secretarul britanic al apărării, John Healey, la reuniunea miniștrilor apărării din cadrul NATO de la Bruxelles, măsura făcând parte din „eforturile internaționale de contracarare a agresiunii Rusiei”.

„Escaladarea periculoasă a lui Putin în Ucraina și în întreaga Europă trebuie contracarată prin creșterea producției de drone și consolidarea apărării aeriene a NATO. Regatul Unit sprijină Ucraina prin livrarea a peste 85.000 de drone în ultimele șase luni și prin noi parteneriate industriale pentru dezvoltarea rapidă a mii de drone de interceptare, capabile să doboare atacurile lui Putin. Acest demers creează locuri de muncă atât în Marea Britanie, cât și în Ucraina”, a declarat John Healey.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat, în marja aceluiași summit de la Bruxelles, că „există o cooperare strânsă între NATO și Republica Moldova”, adăugând că Alianța încearcă să sprijine autoritățile „ori de câte ori acestea consideră că putem fi de ajutor”.

„Acest subiect nu a fost discutat în profunzime la summit, dar pot să vă asigur, în termeni generali, că există o cooperare strânsă între Uniunea Europeană și Republica Moldova, precum și între NATO și Republica Moldova. O cunosc pe președinta Maia Sandu de mulți ani și sunt un admirator al leadershipului ei. Ori de câte ori consideră că putem fi de ajutor, încercăm să ajutăm. Acest sprijin poate veni prin NATO ca întreg sau prin contribuția unor aliați individuali”, a explicat Mark Rutte.

Ce înseamnă cooperarea strânsă NATO-UE-Republica Moldova?

Șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Apărării din Republica Moldova, Maria Aramă, a confirmat desfășurarea de experți militari britanici în Republica Moldova, precizând că nu este vorba despre militari străini care ar urma să activeze pe teritoriul țării, ci despre forme de cooperare tehnică și expertiză, realizate în strictă concordanță cu statutul de neutralitate al Chișinăului.

Maria Aramă a menționat că Republica Moldova are cu Regatul Unit al Marii Britanii, la fel ca și cu alți parteneri externi, o colaborare eficientă pe parcursul a mai mulți ani, pentru sprijin în contextul consolidării capacităților de apărare al țării. Și reprezentanții Ambasadei Marii Britaniei la Chișinău au adăugat că Republica Moldova și Regatul Unit au o relație puternică și de lungă durată în domeniul apărării și securității.

Anterioarele modalități de cooperare au fost sub formă de sprijin în domeniul cibernetic şi rezilienței infrastructurii critice/amenințărilor hibride; asistență non-letală; formare profesională a personalului din serviciile publice/instituții de securitate; participare la exerciții comune, interoperabilitate și cooperare practică. Astfel, relația Republicii Moldova cu NATO și UE se definește mai degrabă printr-un parteneriat pragmatic, de natură civilă și tehnică, decât printr-un angajament militar. Cooperarea vizează consolidarea instituțiilor democratice, protejarea infrastructurilor vitale și creșterea capacității de reacție în fața amenințărilor actuale – toate acestea fără a contraveni principiului constituțional al neutralității statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.