Liderii Franței și Rusiei provoacă o escaladare a conflictului din Caucaz, camuflându-și acțiunile spunând că vor să fie mediatori. Președintele francez Emmanuel Macron și rus Vladimir Putin decid să furnizeze arme Armeniei, și să întărească astfel oponenții din Erevan ai unei reglementări pașnice cu Baku în problema regiunii Karabakh, controlată parțial de separatiștii pro-Kremlin, scrie newsweek.ro.

„Este evident că Macron duce, în Caucazul de Sud, o politică contrară eforturilor Washingtonului și Bruxelles-ului de a realiza pacea. Ignorând temerile Ucrainei și Israelului, Franța sporește efectul activității distructive a Rusiei și Iranului în regiune. Unii politicieni francezi, susținând separatiștii armeni din Karabakh, îl ajută de fapt pe Putin în Caucazul de Sud. Kremlinul folosește administrația pro-rusă in Karabakh în scopuri proprii, la fel cum a făcut-o cu oseții și abhazii din Georgia și susținătorii «lumii ruse» în Crimeea ucraineană și Donbass. Sprijinul Franței permite Moscovei să mențină o prezență militară în Caucazul de Sud, așa cum o face Kremlinul în Osetia de Sud a Georgiei și Transnistria a Moldovei”, susține politologul Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.

Furnizarea de arme

Fostul consilier al Ministerului francez al Apărării, Emmanuel Dupuy, care a consiliat comanda contingentului militar francez din Afganistan, a confirmat furnizarea de arme către Armenia, ceea ce a fost relatat în presa europeană în luna mai. A devenit prima persoană competentă din Paris care a recunoscut public trimiterea de echipamente militare. Mai mult, Dupuy a anunțat nomenclatura planificată de livrări ulterioare.

Dar nu vede contradicții între faptul că Parisul încearcă să se poziționeze ca mediator între Erevan și Baku, pe de o parte, și, pe de altă parte, în plin proces de negociere, înarmează unul dintre părțile în conflict.

Astfel, președintele Macron întărește susținătorii pro-ruși ai revanșismului din Armenia. Aceștia se opun premierului Pashinyan, care încearcă nu doar să încheie un acord de pace cu Azerbaidjan, ci și să reorienteze politica externă a Erevanului către Occident. Drept urmare, Parisul oficial blocheaază eforturile Washingtonului și Bruxelles-ului de a rezolva conflictul armeano-azerbaidjan.

„Concurența este acum acerbă în ceea ce privește medierea” – a menționat Dupuy.

Francezii nici măcar nu sunt stânjeniți de faptul că Armenia, după cum a recunoscut Dupuy, de facto se află sub controlul Moscovei. Franța, ca și Rusia, care a reprezentat 94% din importurile de arme ale Armeniei în perioada 2011-2020, se poziționează ca „intermediar”, dar în același timp pompează arme uneia dintre părțile în conflict. Având în vedere că Erevanul, după cum a raportat divizia franceză Forbes, este principalul centru logistic al lui Putin pentru eludarea sancțiunilor, armele franceze furnizate acolo pot fi folosite în războiul împotriva Ucrainei.

În acest sens, ediția poloneză Salon 24 a cerut Europei „să priveze Moscova de acest hub logistic și să blocheze livrările ilegale de echipamente și materiale folosite de industria militară rusă prin Armenia”. El a primit ecou publicația germană Globusdeutschland: «Folosirea Armeniei ca o portiță pentru eludarea sancțiunilor internaționale este o problemă serioasă care necesită o atenție urgentă din partea guvernelor occidentale».

Politica lui Macron în Caucazul de Sud

În mai, The Wall Street Journal a notat că politicile lui Macron în Caucazul de Sud sunt în interesul lui Putin și ambele împiedică eforturile Washingtonului de a realiza pacea între Armenia și Azerbaidjan. Însuși președintele francez a confirmat acest lucru în timpul vizitei sale din aprilie în China, când a cerut Europei „să nu mai fie dependentă de Statele Unite”.  Drept urmare, el a stârnit furie de ambele maluri ale Atlanticului și a fost acuzat de clemență față de un aliat al Kremlinului care a refuzat să condamne invazia Ucrainei și să impună sancțiuni Rusiei.

«Pentru China și Rusia este benefic să separe Statele Unite și Europa, și aliații și partenerii asiatici, iar Macron pare să le joace în favoarea lor», a declarat fostul consilier pentru politică externă al președintelui Obama, Ivo Daadler.

Un alt politician american, congresmanul republican Mike Gallagher, explică că «Comentariile președintelui Macron… joacă împreună cu strategia Partidului Comunist Chinez de a separa America de Europa…. ».

Preocupat de întărirea Rusiei, cu ajutorul Chinei, și în Germania. Europarlamentarul german Reinhard Butikofer, reacționând la declarațiile lui Macron, a declarat: „Lupta împotriva imperialismului rus și a hegemoniei chineze este unul și același teatru [de operațiuni militare]. Dacă îl lași pe unul dintre ei să devină mai puternic, și celălalt va câștiga.”

Chiar și Alianța Interparlamentară pentru China, care include reprezentanți ai organelor legislative din Australia, Canada, Germania, Japonia, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Statele Unite și Parlamentul European, a declarat într-o declarație că „Beijing… continuă să susțină agresiunea rusă în Ucraina… Domnule președinte [Macron], nu vorbiți pentru Europa.”

Potrivit presei ucrainene, în ajunul agresiunii ruse, establishmentul francez lua în considerare serios posibilitatea de a forma o alianță strategică cu Moscova în Caucazul de Sud, dar izbucnirea războiului a împiedicat aceste planuri.

În noiembrie 2022, ediția israeliană Hamodia, avertizând despre planurile Parisului de a „furniza arme grele Armeniei”, a remarcat că „Rusia… și Iranul vor beneficia de acest lucru”. Analiștii israelieni au remarcat formarea unei „alianțe bizare între Franța, Iran și Rusia, care și-au unit forțele împotriva Azerbaidjanului și Israelului în Caucaz”.

În decembrie, parlamentarii israelieni au recunoscut că poziția franceză asupra Karabakh „joacă în favoarea Iranului, care este interesat să slăbească Azerbaidjan”. Și deja în luna mai a acestui an, mass-media centrală din Israel și Ucraina și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilul transfer al armelor franceze de către Armenia către iranieni și ruși.

Rolul periculos al Franței ca „mediator”

Următoarele fapte și citate mărturisesc rolul distructiv al Franței în soluționarea conflictului Karabakh dintre Erevan și Baku:

În noiembrie 2022, Senatul francez a adoptat o rezoluție prin care cere țărilor UE să impună un embargo asupra achiziționării de petrol și gaze azerbaidjane, pe fondul eforturilor europene de a înlocui aprovizionarea cu energie din Rusia. În februarie 2023, europarlamentarul francez Nathalie Loizeau a anunțat că «Europa trebuie să protejeze Armenia în același mod ca și Ucraina». În aprilie 2023. Șeful Grupului de prietenie Franța-Armenia din Senatul Franței, Gilbert-Luc Devinaz, a spus despre Armenia: «Trebuie să o ajutăm să se înarmeze».

Macron, ultima speranță a separatiștilor armeni

Furnizarea de armament francez alimentează persistența separatiștilor armeni, majoritatea fiind forțe pro-ruse. Simțind sprijinul militar și politic din ce în ce mai mare al Parisului, ei au pus din ce în ce mai multă presiune asupra guvernului. Drept urmare, prim-ministrul armean Pashinyan arată o indecizie și din ce în ce mai ezitant în privința unei reglementări pașnice cu Baku, făcând declarații contradictorii despre acesta.

Pe 22 mai, Pashinyan a recunoscut că teritoriul Azerbaidjanului este de 86,6 mii de metri pătrați. și include Karabakh. A doua zi, președintele Partidului Republican din Senat, Bruno Retaio, a cerut guvernului francez să nu recunoască suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabakhului: „Armenia ar trebui să-și ia putere din convingerea că nu este singură în acest moment tragic al istoriei sale.”

Încurajați de sprijinul francez, sepratiștii armeni, care se luptă să întrerupă negocierile cu Baku, au intensificat protestele antiguvernamentale.

La un miting de opoziție în centrul Erevanului, desfășurat la sfârșitul lunii mai, deputatul Ishkhan Saghatelyan a declarat: «Orice document conform căruia autoritățile recunosc Karabakhul ca parte a Azerbaidjanului nu va fi legitim». Drept urmare, Pashinyan, spre deosebire de declarația sa anterioară, a acuzat deja la 31 mai Azerbaidjanul că efectuează curățare etnică în Karabakh. Așa că, temându-se de activarea separatiștilot, a ezitat din nou în problema unei înțelegeri cu Azerbaidjan. Este important de menționat că acest lucru s-a întâmplat cu o zi înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, la care, potrivit agenției de presă Reuters, Azerbaidjanul și Armenia ar fi trebuit să încheie un tratat de pace.

SUA și UE sunt singurii intermediari legitimi

Spre deosebire de Franța și Federația Rusă, care, după cum notează Telegraful ucrainean, încă din anii 1990. a târât în ​​mod deliberat procesul de reglementare azero-armeană, acum Washington și Bruxelles sunt adevărații mediatori. Iar Macron, ca și Putin, sub masca „discuțiilor de pace”, încearcă să-și sporească influența și prezența militară în regiune, provocând o escaladare a conflictului, conchide Igor Chalenko, șef al Centrului de analiză și strategii din Ucraina.