Ministrul Educației, Mihai Dimian, a făcut precizări după ce a fost surprins uitându-se la telefonul mobil în timpul discursului-manifest al unei eleve de clasa a V-a. Momentul s-a petrecut la o dezbatere din Parlament despre sănătatea mintală a copiilor, în cadrul căreia Ilinica a vorbit despre presiunea uriașă pe care elevii spun că o resimt la școală și acasă. Într-o declarație pentru Digi24, ministrul a explicat că a anunțat încă de la început organizatorii că nu poate participa mai mult de o oră la dezbatere, având o zi foarte aglomerată.

„Am anunțat de la început organizatorii că este o zi foarte aglomerată și că nu pot participa mai mult de o oră. Cu toate acestea, am încercat să extind această prezență acolo. De la 2:00 dimineața m-am trezit pentru a lucra la proiectul de lege, amendamente la proiectul de lege privind digitalizarea cercetării. Am ascultat, sigur, în timp ce răspundeam la aceste mesaje urgente. Dumneaei s-a adresat tuturor, nu s-a adresat ministrului Educației și cred că a și început cu «voi». Adică voi, toți cei prezenți aici. S-a adresat profesorilor, s-a adresat părinților și, repet, era o dezbatere la o masă rotundă în care toți cei prezenți acolo aveau un cuvânt de spus. Sunt multe lucruri de îmbunătățit în România, dar nu înseamnă, da, că acest sistem este unul dezastruos. Da, avem lucruri bune pe care le păstrăm, avem alte lucruri pe care le îmbunătățim”, a explicat Mihai Dimian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O elevă de clasa a V-a, aflată la o dezbatere în Parlamentul României, unde a vorbit despre sănătatea mintală a copiilor, a descris presiunea uriașă pe care elevii spun că o resimt la școală, în timp ce ministrul Educației al României, Mihai Dimian, a fost surprins uitându-se în telefon.

Momentul a devenit vizibil când eleva care se adresa direct ministrului încă de la începutul discursului său, însă acesta nu își lua ochii din dispozitiv.

VIDEO Scenă controversată: Ministrul român al Educației se uită în telefon cât o elevă se plânge pe presiune la școală

#elev #minsitru #telefon

Aproape jumătate dintre copiii din satele Moldovei trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică (BNS). Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale, scrie BANI.MD. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii – 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.

#BNS #copii #date #Moldova #saracie