Șeful Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, nu a putut răspunde exact cum a ajuns Aeroportul Internațional Chișinău să gestioneze spațiile comerciale de la aerogară, în condițiile în care instituția nu are nici experiența necesară, nici nu corespunde criteriilor de eligibilitate formulate în caietul de sarcini în cardul licitațiile anterioare organizate în acest sens.

„Spațiile comerciale sunt un lucru foarte mic la câte alte procese pe care încercăm să le aducem în albia normală la APP”, a declarat Cojuhari duminică seara, în cadrul emisiuni „Cutia Neagră Plus”, moderată de jurnalista Mariana Rață, potrivit ziua.md.

Cojuhari și-a cerut scuze de la pasagerii aeroportului pentru modul în care este organizat astăzi procesul de alimentație publică în aeroport, însă insistă că, în curând, spațiile comerciale vor arăta mai bine.

„Roman Cojuhari: Am avut licitațiile pe care le-am avut, am avut epopeea pe care ați menționat-o dvs, după mai mult de un an și jumătate de administrare de către echipa managerială de la aeroport, am văzut rezultatele întreprinderii, am văzut rezultatele managerului. Jurnalist: Dar nu ați administrat restaurante și cafenele. Vorbim de administrarea aeroportului. Roman Cojuhari: Am văzut că echipa se isprăvește foarte bine, a adus rezultate foarte bune în anul 2024 și când am văzut că avem un profit de peste 330 de milioane de lei pentru anul 2024, a fost luată decizia că aeroportul se va isprăvi să administreze și acele spații de alimentație publică, deoarece scopul guvernării și al nostru este confortul călătoriilor”, a declarat Cojuhari.

În replică, jurnalista Mariana Rață i-a reproșat șefului APP că, în prezent, statul nu se descurcă suficient de bine cu administrarea spațiilor comerciale, iar lucrurile „arată tare prost”.

„Jurnalist: La aeroport exista confort. Vreau să vă zic că de când întreprinderea de stat s-a apucat să administreze cafenelele din aeroport, acolo arată tare prost. Aceste mese în care stai în picioare…zilele trecute m-am întors în R. Moldova, am trecut prin aeroport. Nimeni nu stă la acele mese, ele sunt inconfortabile, uneori ai de stat două ore de așteptat și nu poți să stai două ore în picioare și să-ți servești cafeaua sau ceaiul. Prețurile sunt cum erau și mai înainte, dar serviciile nu sunt identice. Multe produse nu sunt în vânzare. Deocamdată statul nu foarte bine se descurcă, în schimb, a știut să păstreze prețurile mari în timp ce „organizația criminală” gestiona acel aeroport. Roman Cojuhari: Noi am anunțat de la bun început că va fi o perioadă de tranziție. Ne cerem scuze de la toți călătorii. O să vedeți că spectrul de produse aflate astăzi în vânzare este mult mai mare decât era în primele zile. Aeroportul a început toate procedurile pentru a cumpăra mobilier. Va fi mobilier nou, comod, iar spectrul de produse va fi diversificat. Vor fi și prețuri diferențiate. Jurnalist: O cafea 50 de lei credeți că este bine? Roman Cojuhari: Este un preț stabilit de aeroport și nu este mai mare decât cel de până la 1 martie. Jurnalist: Dar ei spuneau că ne jefuiesc, dar statul trebuie să vină ca să creeze confort pentru călători. Roman Cojuhari: Este o diferență când aceste venituri merg către un privat, iar statul nu câștiga nimic și este situația când toate veniturile vor merge la îmbunătățirea condițiilor de la aeroport, la dezvoltarea aeroportului”, a declarat Cojuhari.

Întrebat de ce statul trebuie să se ocupe de vânzarea cafelei în aeroport, Cojuhari a spus că mai sunt exemple de acest fel în lume.

„Jurnalist: De ce statul trebuie să se ocupe de administrarea restaurantelor la aeroport? De obicei, este o activitate privată. Oare trebuie statul să vândă cafea? Roman Cojuhari: Sunt în lume multe cazuri când aeroporturile administrează aceste procese. În Franța, Turcia, aeroporturile au companii fiice, care administrează zonele comerciale. Întreprinderile de stat nu pot avea astăzi o companie fiică. Aeroportul a creat o subdiviziune, care se va ocupa aceste procese. Jurnalist: Uitați-vă cum se întâmplă. Dvs spuneți că licitația a fost anulată, pentru că a fost un singur participant, dar, totuși, a fost un participant eligibil după criteriile stabilite acolo. În schimb statul a decis să încheie contract cu el însuși, care în genere nu corespunde la niciun criteriu stabilit în licitație. Nu aveți experiență în zece aeroporturi, nu aveți rulajele pe care le-ați indicat acolo, nu aveți deloc experiență. Roman Cojuhari: Spațiile comerciale sunt un lucru foarte mic la câte alte procese pe care încercăm să le aducem în albia normală la APP”, a conchis acesta.

Cojuhari a mai spus că, în următoarea perioadă, nu vor mai fi organizate licitații cu privire la darea în locațiune a spațiilor comerciale, urmând ca de acest lucru să se ocupe statul.

„Ceea ce ne dorim acum este ca aeroportul să încaseze maximum venituri din activitatea acestor structuri”, a adăugat Cojuhari.

#Aeroport #restaurante #sef APP

Europa se va confrunta cu un deficit de combustibil pentru avioane (kerosen) în trimestrul al patrulea din 2026, chiar dacă în prezent apelează la furnizori îndepărtați, precum Coreea de Sud și chiar dacă Seulul își majorează exporturile către vechiul continent la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, spun analiștii consultați de Reuters, transmite antena3.ro.

De la începutul războiului din Iran, în urmă cu peste șase luni, Europa a importat cantități din ce în ce mai mari de kerosen din țări precum Nigeria, Statele Unite și Canada, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a afectat livrările și a întrerupt aproximativ jumătate din importurile europene.

Firma de consultanță Energy Aspects estimează că Europa va înregistra, în trimestrul al patrulea, un deficit de aprovizionare cu kerosen de 510.000 de barili pe zi. În același timp, în timp ce în Statele Unite va fi excedent, la nivelul a 18.000 de barili pe zi, după cum tot un excedent, de peste 400.000 de barili pe zi, va fi și în regiunea Asia-Pacific.

Coreea de Sud, cea mai recentă sursă de aprovizionare cu kerosen a Europei

Datele privind fluxurile comerciale analizate de Reuters arată că, în luna septembrie, Coreea de Sud a devenit cea mai recentă sursă importantă de livrări de kerosen către Europa. Importurile europene din această țară asiatică se situează la 129.000 de barili pe zi, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2022, potrivit firmei de analiză Kpler.

Datele furnizate de LSEG (London Stock Exchange Group) indică volume similare.

Având în vedere că deficitul de aprovizionare cu kerosen din Europa este de așteptat să persiste, importurile continentului vor continua, a declarat James Noel-Beswick, director la firma de analiză a pieței Sparta Commodities.

Diferența tot mai mare dintre prețurile de referință din Asia și cele din Europa face ca exportul de combustibil pentru avioane către Europa să fie mai profitabil, a adăugat acest specialist.

Importurile de kerosen din Coreea de Sud coincid cu un nivel scăzut al stocurilor păstrate în hub-ul de rafinare și stocare a petrolului Amsterdam-Rotterdam-Anvers. În săptămâna încheiată la 10 septembrie, stocurile acestei facilități au coborât la cea mai mică valoare din ultimii șapte ani.

Furnizorii asiatici se îndreaptă spre Europa când diferența de preț le e favorabilă

Furnizorii asiatici de combustibil pentru avioane se îndreaptă de obicei către Europa atunci când consideră că arbitrajul, adică diferența de preț dintre cele două zone, este profitabil. Datele Kpler arată că, anul trecut, media lunară a exporturilor s-a situat la 1,5 milioane de barili.

În paralel, datele oficiale arată că producția de kerosen a Coreei de Sud a atins în iulie cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, ajungând la 13,89 milioane de barili. De asemenea, exporturile țării au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate.

Unul din factorii care a contribuit la această majorare a producției este creșterea ratelor de procesare a țițeiului în rafinării, iar traderii estimează că volumele de prelucrare a țițeiului din luna august vor fi mai ridicate decât cele din iulie.