Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri. Concluziile se conțin în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media”, realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului (CA).

Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.

Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară.

Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.

Doar 4% din populația generală declară că au participat personal sau cunosc pe cineva care a participat la un curs de educație media.

Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți, dar participarea la un curs e încă privită cu scepticism – doar 35% se arată interesați.

Studiul arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă.

Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#informare #media #presa #studiu

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.