De mai mulți ani, trendurile de pe rețelele sociale influențează tot mai mult preparatele tradiționale de Crăciun. O comparație între trei preparate clasice și variantele lor moderne, inspirate de TikTok, scoate la iveală care sunt mai gustoase și mai sănătoase. Cina de Crăciun nu mai este ce a fost odată. În ultimul secol, a evoluat de la simple farfurii cu legume la festinuri elaborate, demne de Instagram, care ar părea de nerecunoscut pentru bunicii noștri.
Astăzi, influenceri și pasionați de gătit postează constant rețete care transformă sau înlocuiesc preparatele tradiționale, aducând în prim-plan mâncăruri mai inovative și sofisticate. Această tendință este vizibilă la nivel global, inclusiv în România. De exemplu, tradiționalele sarmale, toba, piftia și cozonacii sunt tot mai des completate sau chiar înlocuite cu preparate mai elaborate, ce includ ingrediente rafinate, fiind concepute să fie „fotogenice” – ideale pentru a impresiona pe rețelele sociale.
Mesele festive capătă astfel o notă modernă, în ton cu trendurile culinare internaționale. Despre această schimbare în România vom reveni într-o ediție viitoare. Între timp, să remarcăm că, prin compararea preparatelor tradiționale cu cele moderne, se pune în balanță efortul de gătire, calitatea gustului și impactul asupra sănătății, pentru a evidenția influențele trendurilor contemporane asupra meselor de sărbători.
„Inevitabil, rețetele ce conțin mai multă sare, grăsime și zahăr – mai populare”
În Marea Britanie, la începutul anilor 1900, o gâscă fragedă era un lux accesibil doar familiilor norocoase care își puteau permite acest deliciu, în timp ce altele se mulțumeau cu rădăcinoase și cu orice carne puteau găsi pentru sărbătoarea de Crăciun. În timpul marilor războaie, crizei economice și raționalizării, cuvintele-cheie erau „lipsă” și „simplitate”, așa cum s-a întâmplat și în alte colțuri ale lumii. Feluri de mâncare precum „gâsca falsă”, preparată din cartofi și mere, au înlocuit preparatul original.
Decenii mai târziu, gâsca a fost înlocuită de curcan, care a ajuns să fie simbolul mesei festive englezești, iar interesul pentru preparatele pe bază de legume și vegane a crescut semnificativ. Astăzi, tot mai des în centrul mesei de Crăciun se află preparate precum varza de Bruxelles, cartofii copți și cârnații înveliți în bacon, toate reinterpretate pentru a răspunde noilor tendințe.
Rețelele sociale influențează și ele masa de Crăciun, iar un sondaj estimează că 58% dintre consumatori caută ultimele tendințe culinare pe platformele de social media.
Dacă arunci o privire pe TikTok și Instagram, vei observa o mulțime de reinterpretări ale preparatelor tradiționale de sărbători. Dar sunt ele cu adevărat mai gustoase decât variantele tradiționale? Și ce se întâmplă cu sănătatea?
„Este bine cunoscut faptul că zahărul, sarea, grăsimile și emulgatorii nu sunt folosiți numai pentru a îmbunătăți gustul, ci și pentru a adăuga ceea ce se numește «sentimentul la nivelul gurii» în alimentele procesate. Creatorii de conținut de pe rețelele sociale care postează rețete folosesc aceiași aditivi, dar în varianta lor naturală. Este inevitabil ca rețetele care conțin mai multă sare, grăsime și zahăr să devină mai populare”, a recunoscut Ian Marber, terapeut nutriționist, pentru The Telegraph.
Varza de Bruxelles înăbușită cu unt vs. varză cu cipsuri de parmezan
Varza de Bruxelles înăbușită cu unt este un preparat simplu și rapid, gata în mai puțin de 10 minute. În schimb, cipsurile de parmezan necesită mai multă muncă. Parmezanul se răzuiește, se întinde pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, iar varza se taie pe jumătate și se așază cu partea tăiată în jos. Se presară ulei și pudră de usturoi, apoi se coace timp de aproximativ 20 de minute, cu atenție, pentru a nu se arde.
Deși varza de Bruxelles înăbușită nu impresionează printr-un gust extraordinar, servită alături de curcan și acoperită cu sos, devine delicioasă. În schimb, la cipsuri, gustul predominant este cel de parmezan, care devine intens și pătrunzător la coacere. Totuși, după ce a stat un timp afară din cuptor, varza se înmoaie și nu mai este la fel de atrăgătoare. Timpul de preparare și mirosul puternic al parmezanului sunt alte aspecte mai puțin plăcute ale acestui preparat.
Varza de Bruxelles este o sursă excelentă de fibre și vitamine, dar adăugarea parmezanului transformă acest preparat sănătos, sărac în calorii, într-unul mult mai caloric și sărat. De asemenea, „coacerea verzei la temperaturi mari nu va afecta toți nutrienții, dar va reduce cantitatea de vitamina C, un nutrient hidrosolubil care se va evapora pe măsură ce varza se usucă”, explică specialistul. Deși parmezanul conține probiotice benefice pentru sistemul digestiv, acestea se diminuează sub efectul căldurii din cuptor.
„Varza cu cipsuri de parmezan este delicioasă, dar dacă vrei o textură crocantă mai sănătoasă, mai bine prepari varza de Bruxelles la aburi, adaugi unt, o condimentezi cu coajă de lămâie și semințe de dovleac”, recomandă nutriționistul.
Cartofi copți în grăsime de rață vs. cartofi glazurați cu miere
Cartofii copți par a fi o rețetă simplă – se curăță și se fierb în apă sărată timp de 10 minute, apoi se scurg, se zdrobesc ușor în strecurătoare (pentru a obține acea crustă crocantă) și se coc în grăsime de rață aproximativ o oră.
În schimb, cartofii Hasselback nu trebuie curățați, ci doar feliați fin, fără a fi tăiați complet. Prepararea glazurii de miere implică mai multă muncă, mai ales dacă trebuie hrănită o mulțime de oameni în ziua sărbătorii.
În ceea ce privește simplitatea și gustul, cartofii copți sunt câștigători: crocanți la exterior și moi la interior, cu un gust desăvârșit datorat grăsimii de rață. Aceștia sunt un adevărat deliciu. Cartofii glazurați cu miere sunt și ei buni, dar necesită mai multă muncă și nu toată lumea preferă cartofii dulci la cină – mulți doresc dulcele la desert.
Totuși, nici una dintre aceste variante nu poate fi considerată o mâncare sănătoasă, după cum spune Marber, și este dificil de concluzionat care dintre ele este mai sănătoasă. Grăsimea de rață conține de trei ori mai multe grăsimi saturate decât uleiul de măsline. Pe de altă parte, dacă nu se renunță la coajă, acest lucru sporește semnificativ aportul de fibre. Dar cartofii glazurați cu miere necesită unt (bogat în grăsimi saturate), zahăr și o cantitate mai mare de sare decât cartofii copți.
„Cartofii Hasselback sunt, fără îndoială, delicioși, dar contribuie semnificativ la cantitatea deja ridicată de sare, grăsimi și zahăr din meniul specific sărbătorilor”, explică nutriționistul.
Prin urmare, cartofii copți în grăsime de rață au, fără îndoială, un avantaj.
Cârnați simpli înveliți în bacon vs. cârnați umpluți împachetați
Cârnații înveliți în bacon sunt ușor de realizat: pur și simplu, înfășori cârnații subțiri în bacon și îi coci. Versiunea umplută presupune tăierea cârnaților obișnuiți pe jumătate, umplerea lor cu, de exemplu, sos de merișoare și brânză brie, după care sunt împachetați în bacon. Ambele variante necesită aproximativ 40 de minute la cuptor, la 180°C.
Cârnații umpluți sunt considerați de mulți englezi o combinație genială. Deși necesită puțin mai mult timp de preparare, aceștia sunt mai gustoși și mai festivi decât varianta simplă, fiind perfecți pentru mesele de Crăciun.
Totuși, nutriționistul Ian Marber subliniază că ambele variante conțin cârnați și bacon, tipuri de carne procesată al cărei consum trebuie limitat din cauza riscurilor potențiale pentru sănătate: „Acest lucru nu înseamnă că un număr mic de cârnați înveliți în bacon într-o singură zi de Crăciun reprezintă un risc, dar consumul frecvent de carne procesată poate crește riscul de boli”.
Este clar că, în acest caz, cârnații umpluți sunt mai dăunători din punct de vedere al sănătății. „Completarea cu brânză topită și sos dulce crește numărul de calorii”, atrage atenția nutriționistul. Brânza brie adaugă grăsimi saturate, iar aportul zilnic de grăsimi saturate este deja probabil ridicat în ziua respectivă, limita recomandată fiind de 30 de grame/zi pentru bărbați și 20 de grame/zi pentru femei.
În urma acestei comparații dintre produsele tradiționale de Crăciun și variantele moderne reinterpretate, se poate concluziona că, deși noile preparate aduc un aer inovativ și sofisticat meselor de sărbătoare, simplificarea și respectarea tradițiilor culinare pot fi opțiuni mai sănătoase și mai echilibrate din punct de vedere al nutriției. Alegerea între tradiție și modernitate depinde de preferințele fiecăruia, însă este important să fim conștienți de impactul asupra sănătății și să găsim un echilibru între gust și beneficiile nutriționale.
