Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Cum se face școală în teritoriile ocupate din Ucraina: Soția ținea cursul online, soțul stătea de pază la fereastră

10 Ian. 2023, 06:34
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
10 Ian. 2023, 06:34 // În Lume //  Redacția Realitatea

Mii de profesori și de elevi care trăiesc sub ocupație se confruntă cu presiuni pentru a trece la învățământul rusesc. Pentru cei care se împotrivesc, cursurile sunt o provocare și vin cu riscuri uriașe, scrie Politico.

Când rușii au venit prima dată la școala unde Larysa preda istoria, în sud-estul Ucrainei, au cerut toate manualele de istorie și de limbă ucraineană. Directorul instituției a refuzat să le predea. Școala s-a închis, iar când s-a redeschis, la 1 septembrie, în noul an școlar, a intrat direct în sistem online. Mai avea 80% din 700 de elevi, cu peste jumătate dintre ei în orașul ocupat Berdiansk din regiunea Zaporojie. Restul de 20% plecaseră cu familiile spre zone din Ucraina neocupate de ruși.

La fel ca Larisa, care a părăsit în aprilie regiunea, mutându-se la Odesa. Femeia a povestit cât de greu și de riscant este să predai în ucraineană și după manuale ucrainene în zonele ocupate de ruși.

„Unii copii merg la școala rusă și își fac temele cu noi, online. Facem tot ce putem pentru a lucra «incognito». Am șters toate listele electronice, nu am pus niciodată fotografii sau capturi de ecran și nu am scris nume”, a mărturisit profesoara.

Larisa nu și-a dat numele de familie și nici nu a dezvăluit numele școlii la care predă, din motive de securitate. Jumătate dintre colegii ei încă se află pe teritoriul ocupat, unde continuă să predea online. Dacă sunt prinși de ruși, riscă să fie încarcerați. Doi dintre ei au fost deja reținuți și apoi eliberați în septembrie.

„Acești copii au fost transformați în ruși”

Peninsula Crimeea, aflată sub controlul rușilor de mai bine de opt ani, este un bun exemplu al modului în care educația rusă în teritoriile ocupate urmărește să șteargă identitatea ucraineană și să-i militarizeze pe copii, scrie Politico. În lecțiile de istorie predate acolo, profesorii susțin că Ucraina a făcut întotdeauna parte din Rusia.

Cursurile de cadeți susținute de armată și orele sponsorizate de agențiile de aplicare a legii le sunt ținute copiilor de la șase ani, spune Maria Sulyanina, de la Grupul pentru drepturile omului din Crimeea. „Vedem cum acești copii, care erau mici când a început ocupația, au fost transformați, după opt ani, în ruși”, explică ea. În restul Ucrainei, autoritățile din educație au făcut tot posibilul pentru a se îndepărta de sistemul de învățământ moștenit de la Uniunea Sovietică.

Guvernul ucrainean a reintrodus limba rusă la predarea limbilor străine, a mutat literatura rusă în cadrul studierii literaturii universale și a revizuit cursurile de istorie pentru a include evenimente precum Holodomorul, foametea cauzată de sovietici în anii 1930 care a ucis milioane de ucraineni și care este încă negată în mare parte în Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă în zonele ocupate de ruși din februarie 2022 încoace se fac presiuni pentru reintroducea predării în rusă. Începând din septembrie, părinții din teritoriile recent ocupate primesc o plată unică de 10.000 de ruble (aproximativ 145 de euro) pentru a-și trimite copiii la școala rusă, plus 4.000 de ruble pe lună dacă copiii rămân acolo. O parte acceptă. Însă sunt și multe familii care nu renunță la o educație ucraineană pentru copiii lor, iar profesorii continuă să predea, cu toate riscurile.

Războiul a făcut însă ca educația ucraineană să fie extrem de fragilă, constată Politico. Profesorii, aruncați în beci de ruși dacă nu predau după programa Moscovei, trimiși în judecată de Kiev dacă o fac În octombrie anul trecut, aproximativ 1.300 de școli din Ucraina se aflau pe teritoriile ocupate de Rusia.

Profesorii au fost luați în vizor pentru colaborare și au fost reținuți, amenințați și maltratați. Personalul didactic a fost trimis în Rusia sau în Crimeea ocupată de ruși pentru a se recalifica în sistemul de învățământ rusesc. Li s-a spus că vor fi înlocuiți cu profesori din Rusia, dacă refuză să lucreze.

În Kupiansk, regiunea Harkov, estul Ucrainei, după ce primarul s-a predat rușilor pe 27 februarie, unitățile de învățământ au rămas deschise. Cu toate acestea, mulți părinți și-au ținut copiii departe de școală – inclusiv Viktoria Scherbakova, al cărei fiu de 14 ani a rămas acasă, deși ea a continuat să predea la colegiu. În afară de arborarea unui steag rusesc afară, ocupanții i-au lăsat în pace – până în iunie. Însă până la sfârșitul semestrului, a devenit clar că profesorii vor fi obligați să ia o decizie: să plece sau să înceapă următorul an școlar în sistemul rusesc.

„Nu au spus clar care vor fi consecințele pentru cei care refuză să lucreze pentru ei, însă știam ce se întâmplă cu cei care spun deschis că nu îi susțin: ajung în închisorile sau în beciurile lor”, a spus Scherbakova.

O directoare de școală din Kupiansk, care a refuzat să permită predarea în rusă după instalarea ocupanților acolo, a petrecut aproape o lună în detenție, în subsolul secției de poliție.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!