La Catedrala Romano-Catolică „Providența Divină” din capitală, în Ajunul Crăciunului vor fi oficiate două liturghii solemne și nu una, cum se făcea în mod tradițional. S-a decis astfel pentru a evita aglomerațiile pe timp de pandemie. Ca și anul trecut, credincioșii nu își vor împărți în parohii „oplatka”, pâinea nedospită oferită tradițional de Crăciun, transmite ipn.md.

„Ca și anul trecut suntem preocupați să păstrăm toate regulile în ceea ce privește evitarea infectării cu acest virus. Și, în acest sens, am inițiat acolo unde era mai necesar mai multe slujbe religioase. Bunăoară, astăzi aici, la Chișinău, dacă în mod tradițional era o singură liturghie solemnă în ajunul Crăciunului,la ora 20.00, astăzi vor fi două. Una va fi la ora 17.00 și la această liturghie invităm vorbitorii de limbă română și engleză, va fi o liturghie mixtă în două limbi. La ora 20.00, chemăm comunitatea mai mare, vorbitorii de limbă rusă și poloneză”, a menționat pentru IPN Anton Coșa, Episcop Romano-Catolic de Chișinău.

În alte parohii din țară se păstrează deocamdată o singură liturghie. Însă, la Chișinău, numărul catolicilor este mai mare. Și pentru că este frig și nu se știe dacă oamenii vor rezista afară, s-a decis să se mai oficieze o liturghie. Astfel va fi evitată înghesuiala, oamenii vor putea păstra distanța. „oplatka”, acea pâine binecuvântată, după tradiția poloneză mai ales, va fi împărțită numai în familie.

În Republica Moldova, sunt circa 20 de mii de catolici care sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie. La liturghia din Ajun, chiar la început, episcopul așează statuia pruncului Isus în ieslea improvizată în biserică, pentru a reprezenta momentul Nașterii Mântuitorului. Este o tradiție veche, italiană, de la Sfântul Francisc. Se amenajează un fel de grajd, în care s-a născut Isus, cu paie și fân, cu statui, care îi reprezintă pe Iosif, Maria, cu păstori, oițe, îngeri, cu trei cămile și cei trei magi de la Răsărit.

Trăind în aceste vremuri de pandemie, avem impresia că suntem și noi asemenea celor care locuiesc „în ținutul morții”, în întunericul nesiguranței și al fricii pentru ziua de mâine, pentru propria sănătate și a celor din jur. Însă evenimentul Nașterii Mântuitorului este momentul propice pentru a ne reînnoi speranța, menționează Preasfințitul Anton Coșa. Episcopul ne îndeamnă să ne lăsăm „reînnoiți de întruparea Fiului lui Dumnezeu, de venirea sa printre noi ca Emanuel – Dumnezeu-cu-noi – pentru a fi cu adevărat făpturi noi în Cristos, trecând de la frică la bucurie, de la deznădejde la speranță, din întuneric la lumină”.

„Și dacă vom merge împreună pe drumul sinodal, în măsura în care ne vom da seama pe parcurs că suntem cu toții frați și surori, copii ai lui Dumnezeu, vom experimenta acea bucurie sfântă, supranaturală, care este rod al virtuților teologale – credința, speranța și iubirea – bucurie ce întrece orice altă satisfacție vremelnică legată de tradiții și obiceiuri locale. Doar această bucurie va rămâne în sufletele noastre și va aduce rod. Toate celelalte vor trece și poate că vor lăsa chiar amărăciune în inimile noastre. Vă invit, dragi creștini, ca, asemenea păstorilor, să vestim și noi tuturor că Domnul Cristos a venit între noi pentru a ne face pe toți copiii lui Dumnezeu”, menționează Preasfințitul Anton Coșa într-o adresare către creștini.

În Republica Moldova sunt înregistrate 20 de biserici catolice.

#catolici #Craciun #liturghii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.