Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo”, a deschis prima ediție a Expoziției Naționale „PRODUS AUTOHTON”.

„Expoziția Națională „Produs Autohton” nu este doar o platformă de expunere, ci o adevărată sărbătoare a economiei și culturii noastre. Prin această inițiativă, Camera de Comerț și Industrie, împreună cu partenerii săi, oferă producătorilor locali o scenă demnă, unde pot demonstra calitatea, creativitatea și potențialul lor, atât pentru consumatorii din țară, cât și pentru cei de peste hotare. Este o bucurie să vedem peste 150 de companii participante, care și-au unit forțele pentru a promova mândria noastră națională. Invit cu drag toți consumatorii, turiștii, membrii diasporei și partenerii internaționali să viziteze expoziția, să descopere diversitatea și autenticitatea produselor moldovenești și să devină ambasadori ai acestora. Totodată, adresez sincere mulțumiri partenerilor, precum și tuturor celor care au sprijinit realizarea acestui concept inedit. Împreună construim nu doar o expoziție, ci o tradiție națională de susținere și promovare a produsului autohton”, Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezent acolo, a declarat: „Am văzut produsele noastre de cea mai bună calitate nu doar în țară, dar și peste hotare. Este o mândrie pentru noi. Împreună vom face tot posibilul ca producătorii noștri să se poată afirma acasă, să poată exporta, să poată cuceri piețele internaționale, în special piața UE. Avem un plan ambițios de creștere economică susținut de UE, dar fără dvs, fără producătorii autohtoni, nu o să putem să-l implementăm. Vedem în toată țara tineri care au obținut experiențe acasă și peste hotare, care investesc și fac lucruri foarte frumoase. Vă mulțumesc și mă mândresc cu voi. Sunt sigur că acest eveniment va deveni unul consacrat și în fiecare an, în august să ne întâlnim cu toții aici”.

Și prim-ministrul Dorin Recean a vizitat expoziția-festival care a reunit 150 de companii din întreaga țară. El a menționat că festivalul oferă o oportunitate de a evidenția diversitatea și calitatea produselor autohtone: „Cumpărați de acasă, susțineți producătorii locali și alegeți cu încredere produsele din Moldova”.

Expoziția „PRODUS AUTOHTON” are o structură complexă, desfășurându-se atât în Pavilionul Central al CIE „Moldexpo”, cât și în zona exterioară, amenajată tematic:

Zona meșterilor populari – artizanat și tradiții autentice din toate regiunile;
Masterclassuri interactive – experiențe practice pentru vizitatori de toate vârstele;
Program artistic zilnic – recitaluri, ansambluri folclorice și spectacole regionale;
Zona gastronomică și vinuri – degustări de bucate tradiționale și vinuri moldovenești;
Zona agricolă – fructe și legume locale, direct de la producători.

Pe parcurs vor evolua cu recitaluri: Ansamblul Crenguță de Iederă și Maria Iliuț, (Sub egida Ministerului Culturii al RM); Vladimir Fotescu, (Sub egida Primăriei mun. Chișinău); Ansamblul Folcloric „Haiducii” – „Alină-te Dor”, (Sub egida Consilului Raional Ialoveni); Ansamblul Etno-Folcloric „Romanița, „(Sub egida Primăriei mun. Chișinău); Program artistic sub egida Consiliului raional Ungheni; Ansamblul Etno-Folcloric „Moștenitorii”, (Sub egida Primăriei mun. Chișinău).

Evenimentul va culmina cu desfășurarea concursului „Cea mai creativă prezentare a produsului autohton”, unde expozanții își vor prezenta produsele pe podium, prin povești narative, muzică și elemente vizuale, transformând fiecare brand într-o adevărată poveste.

Miza concursului este una atractivă:

Premiul I – diplomă, participare gratuită la următoarea ediție și promovare extinsă;
Premiul II – diplomă, reducere de 50% la următoarea ediție și promovare;
Premiul III – diplomă de participare și promovare;
Premiul Publicului – acordat în baza voturilor publicului (live sau online).

Concursul se desfășoară în funcție de categoria produselor prezentate:

22 august – produse alimentare naturale și artizanale (miere, granola, vinuri, fructe uscate, etc.);
23 august – produse tradiționale și de larg consum (mezeluri, panificație, condimente);
24 august – produse industriale și creative (textile, marochinărie, cosmetice, artizanat modern).

Prezentările vor fi evaluate de un juriu profesionist format din reprezentanți ai CCI a RM, jurnaliști de specialitate, designeri și invitați speciali. Fiecare companie va fi apreciată după cinci criterii-cheie, de la creativitatea narativă, până la autenticitatea brandului și implicarea echipei.

Expoziția va fi deschisă până duminică, 24 august 2025, ora 19:00. Evenimentul se desfășoară la CIE Moldexpo și este susținut de partenerii principali Moldcell, Metro Moldova și Moldtelecom, precum și de Ministerul Culturii, Consiliile Raionale Ialoveni, Ungheni, Strășeni, Primăria municipiului Chișinău dar și de partenerii media.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#expozitie #produs autohton

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.