Trei moldoveni cu vârstele cuprinse între 19 și 20 de ani au fost recunoscute vinovate pentru circulaţia ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare și condamnați la închisoare.

Potrivit sentinței, în privința a doi inculpați instanța de judecată a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 6 luni, iar unui inculpat i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 6 luni cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani.

La solicitarea acuzatorilor de stat, instanța de judecată a dispus confiscarea specială a unui mijloc de transport cu care inculpații transportau drogurile și în care păstrau o parte din droguri la momentul reținerii, precum și a telefoanelor mobile pe care inculpații le utilizau pentru a fixa geo locația ascunzișurilor unde plasau drogurile.

„Instanța a stabilit că inculpații au acționat prin înțelegere prealabilă în calitate de curieri ai unui canal de „Telegram”, specializat în vânzare de droguri. Pe acest canal, inculpații primeau coordonatele geografice cu locurile unde erau ascunse droguri din categoria PVP (α-pirrolidinovalerophenone), de unde ei le ridicau, cântăreau și le reambalau în pachete mai mici, iar ulterior le ascundeau în diferite locații din raionul Sîngerei. Imediat după, transmiteau informația prin intermediul aplicațiilor electronice altor persoane, care la rândul lor transmiteau potențialilor cumpărători informația ce cuprindea fotografia locului aflării drogurilor cu coordonatele geografice.

Cantitatea totală a substanței stupefiante PVP (α-pirrolidinovalerophenone) ridicată de la inculpați la faza de urmărire penală ca urmare a reținerii acestora, precum și în urma perchezițiilor efectuate, constituie 395,125 grame și se atribuie la cantități deosebit de mari. Valoarea drogurilor pe piața neagră se estimează la circa 500 000 de lei”, precizează procurorii.

Inculpații şi-au recunoscut integral vinovăţia, iar cauza penală a fost examinată în procedură simplificată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#condamnare #infractiune #trafic de droguri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.