Motorul este cea mai importantă componentă a mașinii, de aceea e important să știi care sunt cele mai stricăcioase motoare și care sunt mașinile de care ar trebui să te ferești. Cu cât a evoluat tehnologia, cu atât au apărut mai multe probleme la mașini. Motoarele depind din ce în ce mai mult de calculator și de soft-urile care sunt instalate. Există, bineînțeles, foarte mașini bune, pe care le poți conduce sute de mii de kilometri fără nicio problemă. Dar, sunt și modele de care ar trebui să te ferești, transmite bani.md.

Cei care se întreabă care sunt cele mai stricăcioase motoare, trebuie să știe că nu doar producătorul mașinii este de vină. Ci și stilul de condus este un factor care influențează semnificativ. De exemplu, foarte mulți cumpărători de Ford s-au plâns, în trecut, de fiabilitatea mașinii. Dar, mecanicul Robert Marin, a explicat pentru ProMotor, care era principala cauză pentru lipsa fiabilității motorului, din punctul său de vedere.

„Am întâlnit destul de multe probleme la motoarele de Ford, din 2008. Mulți au venit în service cu mașini fabricate în acel an, după câțiva zeci de mii de kilometri parcurși. Probleme erau diverse, ba de la injectoare, ba de la diverse filtre. Însă problemele astea le-am întâlnit în general la cei care mergeau cu mașina subturată, nu o accelerau prea tare, ca să nu consume mult carburant. Alții, care au mers cu ea mai tare, nu au avut nicio problemă”, a explicat mecanicul.

Unele motoare montate pe Volkswagen și Skoda au dat ceva bătăi de cap șoferilor. În special cele fabricate în 2011.

„Am întâlnit destul de multe probleme la motoarele de 1.6 litri, diesel. Pica foarte repede EGR-ul. Îl înlocuiam și iar pica. Din fericire, au remediat problema asta la modelele următoare”, a mai spus Robert Marin, citat de promotor.ro.

De reținut că mecanicul a întocmit acest top pe baza propriei expertize și a mașinilor pe care le-a reparat de-a lungul anilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orice mașină la mâna a doua poate avea probleme de care să nu îți dai seama. Dar, la fel de bine poți cumpăra o mașină care să te țină mult și bine.

„Depinde foarte mult de cum a fost condusă înainte, cum a fost întreținută și cum o conduce noul proprietar. De exemplu, poți lua o mașină care arată de nota 10, de care proprietarul a fost foarte mulțumit, dar tu să constați după câteva mii de kilometri că are probleme. Poți avea ghinion, să iei o mașină chiar înainte de a se defecta distribuția sau ambreiajul”, e de părere mecanicul.

Așadar, spune Robert Marin, nu există un model anume de care să te ferești. Ideal ar fi, la modul general, să te ferești de orice mașină la mâna a doua. Dar asta nu înseamnă că cele noi sunt fără probleme.

„La toate mașinile noi apar probleme pe zona de electronică. Pentru că acum partea mecanică este destul de bună, însă e mult mai multă tehnologie. Iar multe defecțiuni apar la soft-uri. Cel mai indicat e să ții mașina cât are ea garanție de la fabricant, apoi să o vinzi și să iei tot una nouă”, a mai spus mecanicul.

#masini #motoare #specialisti

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.