Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Curtea Apel decide astăzi dacă acceptă spre examinare soarta clădirilor la care visează Platon

08 Iun. 2021, 08:45
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
08 Iun. 2021, 08:45 // Actualitate //  Realitatea.md

Curtea de Apel va decide astăzi dacă admite sau nu spre examinare contestația depusă de Veaceslav Platon împotriva încheierii judecătorești din 5 mai, care a întors Casa Modei și fostul sediu ASITO in posesia omului de afaceri Vladimir Russu. Avocații lui Russu afirma că această contestație este din capul locului inadmisibilă o dată ce există alte decizii de judecată care o invalidează anticipat, transmite deschide.md.

„Recursul împotriva incheierii din 05.05.21 este inadmisibil în temeiul legii. La fel ca și în cazul recursurilor procurorului Mihai Nicolae împotriva încheierilor din 10.12.20 și 15.12.20 ( Tertea și Costiuc) – acte care au fost respinse de Curtea de Apel ca fiind inadmisibile. Dacă magistrații de la Curtea de Apel ar admite recursul, l-ar ajuta pe Platon de 2 ori: în cazul când a respins recursurile procurorului și în cazul dat dacă va admite recursul lui Platon”, afirma Sergiu Istrati, avocatul lui Vladimir Russu.

Platon contestă și cere anularea Ordononaței Procurorului General din 6 aprilie, 2021, în pofida faptului că cel din urmă a cerut și instanțelor ierarhic superioare să nu revalideze dubioasa decizie din decembrie, 2020 care – de n-ar fi fost anulată – ar fi transferat imobilele în posesia lui Platon.

Cu alte cuvinte, Veaceslav Platon face uz de toate instrumentele procedurale ca să mențină cu orice preț cazul pe masa justițiabililor, chiar dacă acțiunile sale – spun juriștii – sunt lipsite de logică juridică.

Amintim că la începutul lunii aprilie, procurorul General, Alexandr Stoianoglo a admis plângerile SRL „Continental Business Invest” și SRL „SCM Development Mol” și a dispus anularea a 6 ordonanțe, emise anterior de PCCOCS, prin care cele două imobile au fost recunoscute ca corpuri delicte și sechestrate. În concret, este vorba despre „Casa Modei”, amplasată pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 182 și fosta clădire ASITO de pe bd. Bănulescu Bodoni 57/1, care, conform încheierilor judecătorilor de instrucție, au fost transmise în posesia și folosința SRL „Interprimcolect” și , respectiv, „Pavrapid” SRL, beneficiar efectiv al cărora este cetățeanul Veaceslav Platon. Prin urmare, Procurorul General a restabilit drepturile SRL „Continental Business Invest” și SRL „SCM Development Mol”, beneficiar efectiv al cărora este cetățeanul Vladimir Russu, dispunând restituirea celor două imobile proprietarului.

Chiar dacă procurorul general a anulat acele ordonanțe, Veaceslav Platon o ține una și bună, că el are dreptul la cele două imobile și a cerut în instanță anularea ordonanței procurorului general.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.