Curtea Constituțională urmează să dea astăzi verdictul în cauza privind statutul juridic special al Găgăuziei și prevederi din Codul Electoral, după ce miercuri părțile și-au susținut pledoariile finale.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, susține că sesizarea nu pune în discuție autonomia Găgăuziei, ci mecanismele prin care autoritățile regionale condiționează numirea unor funcționari ai statului. Potrivit lui, consultarea și cooperarea sunt compatibile cu Constituția. Acordul prealabil sau propunerea obligatorie însă transformă atribuțiile centrale în competențe condiționate politic la nivel regional, transmite IPN.

Gheorghieș a mai spus că votul de trei cincimi cerut pentru modificarea legii statutului Găgăuziei rămâne o garanție procedurală și nu blochează controlul de constituționalitate.

Avocatul Adunării Populare a Găgăuziei, Iurie Mărgineanu, respinge acest argument. El susține că normele contestate nu transferă competențe decizionale către autonomie, pentru că numirea și revocarea șefilor structurilor vizate rămân exclusiv în atribuția autorităților centrale. Rolul Adunării Populare și al bașcanului, spune Mărgineanu, se limitează la propunerea candidaților și nu afectează suveranitatea statului.

Curtea Constituțională a conexat cele două sesizări: pe cea depusă de Adunarea Populară, care contestă normele privind organizarea autorității electorale din autonomie, și pe cea a Ministerului Justiției, care cere verificarea rolului Adunării în constituirea organului electoral regional și în numirea conducerii structurilor teritoriale ale Poliției, SIS și Direcției justiție din Găgăuzia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #Gagauzia

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.