Foștii deputați Anatolie Zagorodnîi și Vladimir Vitiuc vor rămâne în penitenciar. Curtea de Apel Chișinău a respins recursul acestora și a menținut deciziile emise de prima instanță și anume de plasare în arest preventiv pe un termen de 30 de zile. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Mariana Cherpec.

În același timp, Curtea de Apel Chișinău va examina marți și miercuri la ora 14:00 recursurile înaintate de ex-deputații Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu.

Săptămâna trecută ex-deputatul transfug Vladimir Vitiuc, învinuit de îmbogățire ilicită, a fost plasat și el în arest în Penitenciarul nr. 13 pentru un termen de 30 de zile după ce, timp de câteva zile a fost internat la Spitalul Sfânta Treime din Capitală, din cauza unor probleme de sănătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea.md amintește că, miercuri, 2 martie, foștilor deputați Artur Reșetnicov, Sergiu Sîrbu și Anatolie Zagorodnîi le-a fost prelungit mandatul de arest pentru încă pentru 30 de zile. Aceștia au fost transferați din izolatorul CNA în Penitenciarul nr.13.

Procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Perchezițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Toți cei cinci ex-deputați transfugi au fost reținuți inițial pentru 72 de ore, iar ulterior au primit câte 30 de zile de arest în izolatorul CNA, cu excepția Violetei Ivanov, care a fost plasată în arest la domiciliu pentru 20 de zile.

#Anatolie Zagorodnîi #Sergiu Sirbu #Vladimir Vitiuc

Președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre Republica Moldova în discursul susținut miercuri, 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, la New York. Șeful statului român a avertizat că Moldova este afectată atât de consecințele economice ale războiului din Ucraina, cât și de presiunile hibride atribuite Federației Ruse.

„România este un ferm susținător al Republicii Moldova în fața acestor provocări. România rămâne și cel mai puternic avocat al Republicii Moldova în Uniunea Europeană, împărtășindu-i propria noastră experiență în domeniul aderării și oferindu-i sprijin politic, tehnic și diplomatic pentru continuarea parcursului său european”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele României a vorbit și despre sprijinul acordat Chișinăului în domeniul energetic. El a menționat că România și-a extins interconexiunile energetice cu Ucraina și Republica Moldova, pe fondul perturbărilor provocate de război.

În discursul său, Nicușor Dan a extins avertismentul la nivel european, afirmând că amenințarea Rusiei nu se limitează la Ucraina.

„Europa este ținta unui război hibrid, cuprinzând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și perturbări ale infrastructurilor critice”, a spus președintele român.

Potrivit lui, aceste acțiuni urmăresc să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și să descurajeze sprijinul european pentru Ucraina. Nicușor Dan a amintit și incidentele în care drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, inclusiv cazul unei drone care s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, provocând victime și pagube materiale.

„România va fi alături de Ucraina și de poporul său care acționează în legitima lor apărare atâta timp cât este nevoie”, a declarat el.

Șeful statului român a pledat, totodată, pentru creșterea cheltuielilor militare în contextul amenințărilor de securitate din regiune: „Trebuie să descurajăm amenințarea rusă și, din păcate, nu o putem face decât cu creșterea cheltuielilor militare”, a spus Nicușor Dan, precizând că România susține obiectivul de 5% din PIB pentru cheltuieli militare și că, în acest an, nivelul este de 3,7% din PIB.

Discursul lui Nicușor Dan a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, desfășurată la New York.