Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 20 decembrie curent, a depistat mai multe carențe în cadrul Agenției „Moldsilva”. Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gradului de conformitate aplicabil proceselor de administrare și gestionare a fondului forestier de stat, în particular dacă mecanismele aplicate la gestionarea terenurilor fondului forestier de stat corespund cadrului legislativ și celui normativ în vigoare.

Astfel, în cadrul ședinței au fost prezentate cele mai semnificative carențe:

în Registrul bunurilor imobile (RBI) sunt înregistrate drepturile patrimoniale doar asupra a 30,9 mii ha, sau 9%, din totalul de 337,8 mii ha, administrate de Agenția „Moldsilva”
pentru asigurarea executării Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, pentru anii 2019– 2023, a fost definitivată inventarierea terenurilor fondului silvic în cadrul raioanelor Briceni, Drochia, Dondușeni, Edineţ, Florești și mun. Bălți. Astfel, din totalul de 393 de loturi de teren cu suprafața de 25,5 mii ha și 12,8 mii m², în RBI au fost înregistrate doar 39 loturi de teren cu suprafața de 21,5 ha și 4,2 mii m²;
neînregistrarea terenurilor fondului forestier în RBI a determinat fragmentarea și însușirea acestora în mod arbitrar de către persoanele terțe. Astfel, au fost identificate 17 terenuri asimilate de administrația publică locală (APL), fiind modificat modul de folosință al acestora, din fondul forestier în teren agricol sau pentru construcții, iar 13 loturi de teren au fost înstrăinate de către terți;
auditul a constatat că pe un teren al fondului silvic, exclus din gestiunea întreprinderii silvice Sil-Răzeni, în RBI este indicat ca mod de folosință „teren agricol”, iar de fapt pe acesta sunt edificate construcții, care, potrivit extrasului din RBI, sunt construcții agricole, agroindustriale;
terenurile cu suprafața de 337,8 mii ha administrate de Agenția „Moldsilva” și gestionate de gospodăriile silvice nu sunt contabilizate;
Agenția „Moldsilva” (potrivit Hotărârii de Guvern nr. 770 din 17.06.2016) pe parcursul anilor 2017-2019, nu a întreprins măsuri suficiente pentru încheierea cu arendașii a acordurilor adiționale privind majorarea cuantumului plății pentru arendă. Astfel, la situația din 30.09.2020, din totalul de 346 de contracte de arendă active, 58 de arendași (cu o suprafață 80,2 ha) au acceptat încheierea acordurilor adiționale privind actualizarea cuantumului de plată pentru arenda fondului forestier. În consecință doar în anul 2020 au dus la necolectarea în volum deplin a veniturilor pasibile spre încasare în valoare de 12 mil. lei;
includerea în contractele de arendă și aplicarea unor prevederi contrar intereselor arendatorului a condiționat neîncasarea veniturilor în anii 2016-2021 de circa 2 mln. lei;
interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept de către Agenția Moldsilva, a generat condiții de efectuare a tranzacțiilor de cesiune a drepturilor de arendă aferente terenurilor din fondul forestier, creând premisele necesare terților de valorificare a acestora prin aranjamente, valoarea cărora ar putea fi estimată la circa 5,8 mil. euro.
lipsa unui management adecvat din partea responsabililor Agenției ”Moldsilva” a condus la înregistrarea unor creanțe la plata arendei pentru folosirea terenurilor fondului forestier în sumă de 9.1 mil. lei, dintre care 5.9 mil. lei au fost compromise;
s-a constatat depășirea indicatorilor de colectare a masei lemnoase aprobate de Guvern, astfel pentru volumele ce depășesc indicatorul permis, Agenția de Mediu, neregulamentar, a emis autorizații pentru tăiere.

Totodată, analiza datelor din rapoartele anuale de activitate a Gărzii forestiere pe anii 2017-2020 denotă că, activitatea acesteia a fost axată mai mult pe activități ce țin de supravegherea regimului silvic, decât pe combaterea fenomenului de tăieri ilicite, în perioada 2017-2018, fiind depistat un volum de masă lemnoasă obținut în urma tăierilor ilicite de doar 254,69 m³.

În același context auditul a constatat lipsa unor depozite centralizate pentru păstrarea masei lemnoase obținute în urma tăierilor, ceea ce a alimentat managementul defectuos instituit în cadrul unor entități silvice în procesul de gestionare a stocurilor. De exemplu, pe teritoriul secției de producere a Întreprinderii Silvice Glodeni, au fost depozitate cantități mari de producție lemnoasă, care este păstrată contrar normelor tehnice, o parte impunătoare fiind în stare de putrefacție.

Potrivit informațiilor prezentate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în perioada 2017-2020 au fost întocmite 1907 acte de control, fiind aplicate amenzi în valoare totală de 2,6 mil. lei și prejudiciu calculat – de 2,7 mil. lei. Gradul de încasare a amenzilor pe parcursul anilor 2017 – 2020 a constituit 49,5%, sau 1,3 mil. lei, și respectiv aferent prejudiciului – de 21,8%, sau 0,5 mil lei.

În baza constatărilor de audit, Curtea de Conturi a înaintat recomandări în vederea consolidării capacităților de administrare și gestionare conform a terenurilor fondului forestier și asigurarea durabilității durabilă a terenurilor silvice.

#Curtea de Conturi #Moldsilva #tăieri ilicite

Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE, notează Agerpres.

Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE.

Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze.

Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.