Comisia Electorală Centrală menține în evidența contabilă peste 4 mii de calculatoare în valoare de 30,7 milioane de lei, deși acestea și-au depășit durata de exploatare și nu au fost casate. Totodată, unele bunuri imobile administrate de instituție nu sunt înregistrate corespunzător în patrimoniul public al statului.

Constatările se regăsesc în rapoartele de audit ale Curții de Conturi privind activitatea financiară a CEC și gestionarea fondurilor alocate pentru organizarea scrutinelor din 2024 și 2025, transmite IPN.

Potrivit auditului, CEC are în gestiune aproximativ 9 170 de calculatoare, dintre care 4 119 au fost procurate în 2014 și sunt uzate. Lipsa unei decizii privind casarea acestora afectează evidența patrimoniului instituției.

Auditorii au mai constatat că sediul administrativ și garajul CEC nu sunt incluse în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, iar transmiterea terenului aferent, evaluat la 27,4 milioane de lei, către Agenția Proprietății Publice nu a fost finalizată.

Raportul indică și deficiențe în evidența contabilă, controlul intern și achizițiile publice. Totodată, au fost identificate 42 de cazuri în care membri ai organelor electorale au activat fără certificate de calificare valabile, fiind achitate indemnizații de peste 115 mii de lei.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a declarat că instituția a început remedierea deficiențelor constatate. Ea a precizat că echipamentele procurate în 2014 nu mai corespund cerințelor actuale de securitate cibernetică, iar CEC caută, împreună cu Ministerul Finanțelor, soluții pentru casarea sau transmiterea acestora către alte entități.

Referitor la bunurile imobile, șefa CEC a menționat că situația este legată de un litigiu aflat pe rolul Curții Supreme de Justiție. Totodată, CEC dezvoltă un nou sistem pentru certificarea și gestionarea funcționarilor electorali, care ar urma să reducă riscul erorilor la identificarea acestora și la efectuarea plăților.

Curtea de Conturi a recomandat CEC să remedieze deficiențele constatate privind gestionarea patrimoniului, evidența contabilă, achizițiile și organizarea proceselor electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEC #Curtea de Conturi #nereguli

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.