Datoria Ministerului Finanțelor față de Banca Națională, la finele anului 2020, a constituit circa 12,6 mld. lei. Acest context rămâne a fi cel mai vulnerabil aspect al datoriei de stat, deoarece neonorarea față de Ministerul Finanțelor a obligațiunilor de plată derivate din garanțiile de stat, acordate Băncii Naționale pentru garantarea creditelor de urgență, va cauza creșterea ascendentă a datoriei de stat interne în următorii ani, atestă Curtea de Conturi a Republicii Moldova.

În cadrul unei ședințe, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat Raportul auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2020. Astfel, s-a constat că, la finele exercițiului bugetar 2020, soldul datoriei sectorului public, a constituit 72,6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 15,3 mld. lei față de anul 2019. Ponderea majoră în totalul datoriei sectorului public o deține datoria de stat, căreia îi revin 93,4%.

Deși, în anul 2020 s-a înregistrat o creștere semnificativă a soldului datoriei de stat cu 15,3 mld. lei, comparativ cu anul 2019, acesta s-a încadrat în limitele stabilite de Legea bugetară anuală de 75,2 mld. lei. Astfel, soldul datoriei de stat la finele anului 2020 a constituit 67,8 mld. lei, dintre care datoria de stat externă constituie 38,6 mld. lei și datoria de stat internă – 29,2 mld. Lei.

Potrivit informațiilor, misiunea de audit a avut drept scop oferirea asigurării rezonabile asupra conformității managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat realizat de Ministerul Finanțelor în anul 2020, precum și că raportarea este conformă ca parte a Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2020.

La finele exercițiului bugetar 2020, soldul datoriei sectorului public, a constituit 72,6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 15,3 mld. lei față de anul 2019. Ponderea majoră în totalul datoriei sectorului public o deține datoria de stat, căreia îi revin 93,4%.

De asemenea, în anul 2020, pentru deservirea datoriei de stat au fost achitate mijloace financiare în sumă totală de circa 15,7 mld. lei, dintre care 14 mld. lei au fost achitate pentru rambursarea sumei principale și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat (VMS) ajunse la scadență, iar 1,7 mld. lei – pentru plata dobânzilor și comisioanelor.

În același timp, auditul atestă că Ministerul Finanțelor, în vederea executării obligațiilor derivate din garanțiile de stat, în luna octombrie 2020, din portofoliul deținut de Banca Națională, a răscumpărat obligațiuni de stat în sumă totală de 240 mil. lei.

Totodată, s-a constat că, în perioada anului 2020 au fost contractate 10 împrumuturi noi, fiind semnate contracte de finanțare în valoare totală de circa 685 mil. dol. SUA, dintre care: 7 acorduri destinate proiectelor finanțate din surse externe în sumă de 336,6 mil. dol. SUA și 3 acorduri destinate finanțării deficitului bugetar de stat în sumă totală de 348,4 mil. dol. SUA. Din valoarea totală a împrumuturilor contractate până la 31.12.2020, au fost debursate doar 47,33%.

În contextul administrării prudente a datoriei de stat externe, Ministerul Finanțelor a continuat și în anul 2020 utilizarea metodei de conversiune a împrumuturilor de stat externe, drept urmare fiind obținute economii în sumă de 24,8 mil. lei.

Potrivit concluziilor Curții de Conturi, datoria de stat, precum și recreditarea de stat în conformitate cu cadrul legal aferent domeniului auditat, au fost asigurate de Ministerul Finanțelor, pe parcursul anului 2020. În același timp, de către audit au fost identificate unele problematici care pot afecta bugetul de stat, precum:

prezența soldurilor considerabile ale datoriei debitorilor garantați pentru împrumuturile interne și externe și a beneficiarilor recreditați;
nivelul redus al ratei de recuperare a resurselor financiare aferente proiectelor recreditate prin intermediul Ministerului Finanțelor;
nerespectarea de către instituțiile beneficiare a termenului de implementare a proiectelor finanțate din surse externe;
ritmul lent de restituire a datoriei de către băncile aflate în proces de lichidare.

În acest context, Curtea de Conturi menționează că, managementul domeniului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat, necesită îmbunătățiri continue, astfel fiind înaintate recomandări menite să amelioreze domeniul auditat.

Întregul Raport al auditului conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2020, poate fi analizat aici.

#audit #CCRM #raport

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.