Majorarea salariilor pentru funcționarii din ministere devine mărul discordiei între Curtea de Conturi și Guvern. Instituția este supărată că nu se regăsește pe lista celor în care lefurile vor fi majorate.

„Salariile angajaților instituției sunt cu mult mai mici în comparație cu alte instituții publice. Cu solicitarea de majorare a salariului de referință până la 2500 lei pentru funcționarii CCRM (cu excepția membrilor Curții – persoane cu funcție de demnitate publică), la nivelul altor instituții cu funcții similare, CCRM s-a adresat în repetate rânduri Ministerului Finanțelor. La niciuna din aceste adresări nu am primit răspuns și nu am fost invitați la consultări sau discuții pe marginea subiectului menționat. De asemenea, nici referitor la rectificarea Legii bugetului pentru anul 2023 CCRM nu a fost informată sau consultată”, transmite instituția.

Așadar, Curtea s-a adresat Parlamentului cu solicitarea de a include angajații CCRM (cu excepția persoanelor cu funcție de demnitate publică) în prevederile proiectului de lege privind rectificările bugetului. Instituția susține că nivelul insuficient de salarizare generează fluctuația personalului, iar în ultimii 3 ani, peste 30 de angajați au plecat de la Curtea de Conturi.

„Nivelul de salarizare condiționează existența în prezent a circa 30 de funcții vacante din circa 120 de funcții de auditori. Procesul de identificare a cadrelor și de recrutare este unul extrem de dificil, deoarece nivelul de salarizare nu sporește atractivitatea Curții de Conturi ca angajator. (…)

Menționăm că, în vara anului 2022, Curtea de Conturi a transmis Ministerul Finanțelor proiectul bugetului CCRM pentru anul 2023, care prevedea acoperirea celor mai stringente necesități pentru a asigura activitatea instituției. Cu părere de rău, nicio propunere de-a Curții de Conturi nu a fost acceptată de Ministerul Finanțelor. În rezultat, bugetul instituției noastre pentru anul 2023 a fost aprobat, practic, la același nivel cu anul 2022, în condițiile creșterii considerabile a costurilor pentru un șir de servicii aferente desfășurării activității instituției. În aceste condiții, pentru prima oară, bugetul Curții de Conturi pentru anul curent este unul deficitar. Alocațiile pentru mai multe articole din buget nu acoperă decât necesitățile pentru maxim 9-10 luni ale anului.

În aceste condiții persistă un risc înalt că toate progresele și realizările înregistrate de Curtea de Conturi și apreciate înalt de partenerii externi vor fi compromise, iar capacitățile instituției vor scădea dramatic”, mai notează CCRM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, la ședința Guvernului, s-au anunțat propuneri de rectificare a bugetului. Guvernul anunța că vrea să mărească fondul naţional pentru dezvoltarea drumurilor cu 700 de milioane de lei şi să aloce suplimentar 100 de milioane de lei pentru agricultori. Recean mai promitea salarii mai mari şi în sectorul public, începând cu administrația publică centrală, menționând că astfel autoritățile pregătesc țara pentru următoarea etapă a relaţiilor cu UE.

VIDEO Recean: E absurd ca miniştrii să aibă salarii mai mici decât cei care lucrează pe şantier

Motivând majorarea salariilor funcționarilor din Ministere, purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, invoca exodul de cadre. Conform lui, mai multe poziții publice nu sunt ocupate, deoarece remunerările stabilite sunt insuficiente.

#Curtea de Conturi #Guvern #majorare salarii #rectificare buget #salarii

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.