Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat că a detectat, la sfârşitul săptămânii trecute, „o activitate anormală” ce afecta sistemele sale informatice.

Fără a folosi însă termenul de atac cibernetic, tribunalul cu sediul la Haga a declarat că a fost constrâns să reacţioneze de urgenţă pentru „a răspunde la acest incident de securitate cibernetică” şi „a atenua impactul”.

„Au fost date răspunsuri şi luate măsuri de securitate suplimentare, cu ajutorul autorităţilor ţării gazdă”, a declarat jurisdicţia internaţională cu sediul la Haga, în Olanda, într-un scurt comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii.

În timpul ultimilor ani, Curtea Penală Internaţională a fost ţinta mai multor tentative de spionaj.

În aprilie 2022, un cetăţean rus, care avea mai multe identităţi, a încercat să se infiltreze la CPI, în calitate de stagiar. Serviciile secrete olandeze l-au demascat şi i-au refuzat intrarea pe teritoriul Olandei. Expulzat în Brazilia, el a fost arestat acolo pentru fraudă şi condamnat în iulie la 15 ani de închisoare.

În martie, bărbatul de 37 de ani cu numele Serghei Cerkasov a fost de asemenea inculpat pentru spionaj în SUA, unde el este acuzat că a locuit sub o identitate falsă timp de doi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serghei Cerkasov „lucra ca agent ilegal al serviciilor de informaţii ruse sub identitatea braziliană Victor Muller Ferreira”, potrivit unui comunicat al procurorului federal de la Washington. Curtea Penală Internaţională anchetează asupra acuzaţiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Ea a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l pe preşedintele rus de crimă de război, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni în cadrul conflictului dintre Moscova şi Kiev. Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova.

Ca represalii, Rusia a anunţat în august că îl include pe procurorul CPI, Karim Khan, pe lista rusă a persoanelor vizate de sancţiuni.

#Curtea Penală Internaţională #spionaj #tentative

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.