Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat că a detectat, la sfârşitul săptămânii trecute, „o activitate anormală” ce afecta sistemele sale informatice.

Fără a folosi însă termenul de atac cibernetic, tribunalul cu sediul la Haga a declarat că a fost constrâns să reacţioneze de urgenţă pentru „a răspunde la acest incident de securitate cibernetică” şi „a atenua impactul”.

„Au fost date răspunsuri şi luate măsuri de securitate suplimentare, cu ajutorul autorităţilor ţării gazdă”, a declarat jurisdicţia internaţională cu sediul la Haga, în Olanda, într-un scurt comunicat, refuzând să ofere mai multe detalii.

În timpul ultimilor ani, Curtea Penală Internaţională a fost ţinta mai multor tentative de spionaj.

În aprilie 2022, un cetăţean rus, care avea mai multe identităţi, a încercat să se infiltreze la CPI, în calitate de stagiar. Serviciile secrete olandeze l-au demascat şi i-au refuzat intrarea pe teritoriul Olandei. Expulzat în Brazilia, el a fost arestat acolo pentru fraudă şi condamnat în iulie la 15 ani de închisoare.

În martie, bărbatul de 37 de ani cu numele Serghei Cerkasov a fost de asemenea inculpat pentru spionaj în SUA, unde el este acuzat că a locuit sub o identitate falsă timp de doi ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Serghei Cerkasov „lucra ca agent ilegal al serviciilor de informaţii ruse sub identitatea braziliană Victor Muller Ferreira”, potrivit unui comunicat al procurorului federal de la Washington. Curtea Penală Internaţională anchetează asupra acuzaţiilor de crime de război comise de Rusia în Ucraina.

Ea a emis în martie un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, acuzându-l pe preşedintele rus de crimă de război, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni în cadrul conflictului dintre Moscova şi Kiev. Aceste acuzaţii sunt respinse de Moscova.

Ca represalii, Rusia a anunţat în august că îl include pe procurorul CPI, Karim Khan, pe lista rusă a persoanelor vizate de sancţiuni.

#Curtea Penală Internaţională #spionaj #tentative

După atacul cibernetic care a vizat frigiderele supermarketurilor din mai multe țări, electrocasnicele ar putea fi următoarea țintă, a avertizat Juhan Lepassaar, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), într-un interviu acordat marți pentru AFP.

„Securitatea nu ar trebui și nu trebuie să fie o chestiune secundară. Astăzi au fost frigiderele, mâine ar putea fi routerele, iar poimâine electrocasnicele și așa mai departe”, a subliniat oficialul estonian, transmite Agerpres.

Supermarketurile din cel puțin 12 țări europene au fost afectate de atacuri cibernetice în lunile octombrie și noiembrie, cel mai grav dintre acestea având loc în Franța.

„Toate incidentele pot fi prevenite, dar întrebarea este dacă suntem pregătiți să investim în ele. Securitatea cibernetică nu este ieftină”, a declarat Juhan Lepassaar.

De asemenea, securitatea trebuie anticipată încă din etapa de proiectare a produselor interconectate, care sunt acum peste tot, inclusiv în bucătăriile și dormitoarele noastre, a adăugat directorul ENISA.

În acest context, securitatea cibernetică este crucială, a explicat Lepassaar, care a prezentat marți raportul bianual al agenției pe care o conduce. „Fiecare serviciu de care depindeți ca cetățean, ca ființă umană, are un strat care include un element digital, o bucată de cod care, dacă nu este protejată, poate fi piratată”, a spus Lepassaar.

Unul dintre cele mai grave scenarii ar putea fi pierderea serviciilor esențiale.

„Sosirea ofițerilor de poliție, intervenția pompierilor, funcționarea spitalelor, transportul care vă duce din punctul A în punctul B – toate acestea sunt elemente de care depindem pentru ca totul să funcționeze fără probleme, 24/7… Și dacă nu funcționează, vom suferi un impact imediat”, a avertizat directorul ENISA.

Luni, autoritățile franceze au dat vina pe o unitate a Corpului Gărzilor Revoluționare din Republica Islamică Iran pentru atacul cibernetic care a vizat frigiderele la aproximativ 700 de supermarketuri franceze în noaptea de 11 spre 12 octombrie.

Lepassaar a refuzat să comenteze dacă Teheranul este sau nu vinovat, dar a subliniat însă că „actorii statali” apropiați Iranului sau Rusiei vizează Europa și colaborează între ei. „Fie că este vorba de China, Iran sau Republica Populară Coreeană, există numeroși actori aliniați cu statul care vizează Europa, companiile europene și interesele europene”, a afirmat șeful ENISA.