Curtea Supremă din Texas a dezbătut marți necesitatea ca instanțele din acest stat conservator din sudul SUA să clarifice „excepțiile medicale” de la interzicerea avortului, așa cum au cerut o organizație de femei și medici, potrivit AFP.

De când Curtea Supremă federală a redat statelor libertatea de a legifera în materie de avort, în iunie 2022, anulând aproape o jumătate de secol de jurisprudență, aproximativ douăzeci dintre ele au interzis avortul sau l-au restricționat sever.

Texasul interzice orice întrerupere voluntară a sarcinii (avort), inclusiv în caz de incest sau viol. Singurele excepții sunt cazurile în care există un risc de deces sau de handicap grav pentru mamă. Medicii riscă o pedeapsă de până la 99 de ani de închisoare, o amendă de 100.000 de dolari și revocarea licenței medicale dacă efectuează un avort în afara acestui cadru.

Într-o decizie pronunțată în luna august, un judecător de fond a recunoscut că reclamantele, în număr de aproximativ douăzeci în prezent, au fost „întârziate sau li s-a refuzat accesul la avort din cauza incertitudinii generalizate în ceea ce privește marja de manevră a medicilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ea a dispus ca medicii să nu poată fi urmăriți în justiție după ce și-au exercitat „judecata de bună credință” și că ar trebui să li se permită să stabilească ce constituie o urgență medicală susceptibilă de a pune în pericol „viața și/sau sănătatea (inclusiv fertilitatea) unei femei”.

„Medicii sunt îngroziți” în a lua decizii

„Instanța de fond și-a depășit prerogativele constituționale prin rescrierea și extinderea condițiilor de urgență medicală” prevăzute de lege, a acuzat marți la Curtea Supremă din Texas, Beth Klusmann, o reprezentantă a Procuraturii statului Texas, care a făcut apel.

Decizia, care a fost imediat suspendată din cauza recursului, „elimină efectiv acest criteriu, astfel încât nu va exista niciodată o circumstanță în care o femeie nu poate obține un avort”, le-a spus ea judecătorilor, toți republicani.

„Ceea ce dă naștere acestei nevoi de clarificare este că, așa cum recunoașteți chiar dumneavoastră, unele dintre aceste femei ar fi trebuit să fie autorizate să avorteze, dar medicul lor le-a spus ‘nu, nu este clar pentru mine’”, a obiectat unul dintre judecători, Jeff Boyd.

În acest caz, reclamantele se pot întoarce împotriva medicului lor și îl pot da în judecată, a argumentat reprezentantul procurorului general, fără a părea să convingă majoritatea Curții.

„Problema este că medicii sunt îngroziți de ideea de a invoca aceste excepții. Deși, din punct de vedere tehnic, există o excepție medicală la interdicție, nimeni nu știe ce înseamnă aceasta. Iar statul refuză să ne spună” și de a se expune astfel la urmărirea penală din partea autorităților texane, a argumentat Molly Duane, avocata Centrului pentru dreptul la reproducere, care a inițiat acțiunea în justiție.

#avort #medici

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.