Cel puţin 162 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte câteva sute au fost rănite într-un cutremur cu magnitudinea 5,6 produs luni pe insula indoneziană Java de Vest şi care a fost resimţit până în capitala Jakarta, relatează AFP, scrie agerpres.ro.

„Regret să anunţ că sunt 162 de morţi” a declarat guvernatorul din Java de Vest, Ridwan Kamil, un număr confirmat de purtătorul de cuvânt al administraţiei oraşului Cianjur.

Un bilanţ anterior, prezentat de guvernatorul provinciei Java de Vest indica 56 de morţi şi peste 700 de răniţi.

„Din cauza numărului mare de persoane rămase blocate sub dărâmături, estimăm că numărul persoanelor decedate şi rănite va creşte”, a spus Ridwan Kamil.

Potrivit agenţiei indoneziene pentru dezastre, în oraşul Cianjur, situat în apropierea epicentrului cutremurului, 25 de persoane au rămas blocate sub dărâmături, însă echipele de salvare sunt pregătite să acţioneze pe parcursul nopţii.

Peste 2.000 de case au fost avariate şi peste 5.000 de persoane au fost evacuate în urma cutremurului, a adăugat sursa citată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cutremur #Indonezia

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.