Un cutremur cu magnitudinea de 3,4 pe scara Richter a avut loc în România, în această dimineață. Mai exact, mișcarea tectonică s-a produs la ora 04:52:25, la adâncimea de 131 de kilometri, în zona Vrancea-Buzău, a anunțat Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremur în zona seismică Vrancea-Buzău

Seismul s-a resimțit în apropierea următoarelor oraşe: 59km est de Brașov, 62km nord-est de Ploiești, 116km nord de București, 130km sud de Bacău, 131km vest de Brăila, 133km nord-est de Pitești, 134km vest de Galați, 173km est de Sibiu, 181km nord de Ruse și 213km sud-vest de Iași.

De asemenea, tot joi dimineață, la ora 06:09:19 (ora locală a României), s-a produs un cutremur cu magnitudinea 3,2, la adâncimea de 124 de kilometri, în zona seismică Vrancea, Buzău, în apropierea următoarelor oraşe: 59km E de Brașov, 64km N de Ploiești, 118km N de București, 128km S de Bacău, 131km V de Brăila, 134km V de Galați, 135km NE de Pitești, 173km E de Sibiu, 183km N de Ruse, 210km SV de Iași, potrivit INFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Avertisment INFP pentru România

România are potenţial seismic ridicat, aspect evidenţiat de studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100. Practic, în orice moment se poate produce un cutremur puternic, cu magnitudine peste 7 pe scara Richter în zona Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 de kilometri.

Experții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului susțin că Vrancea nu este singura regiune în care pot avea loc mișcări tectonice cu potenţial distructiv. Pe ce se bazează afirmaţiile lor? Principala dovadă este reprezentată de evidenţa cutremurelor ce au avut loc până astăzi şi de efectele lor.

Zonele puternic afectate de mișcările Pământului

Majoritatea seismelor se produc în Vrancea (în număr foarte mare la adâncimi intermediare), dar și în alte zone crustale, cum ar fi Făgăraș-Câmpulung, Banat, Shabla și Crișana-Maramureș.

În ceea ce privește cutremurele de adâncime intermediară, care au loc doar în Vrancea; acestea sunt foarte periculoase când magnitudinea este mare. Din cauza modului de propagare a undelor seismice se pot genera efecte distructive pe o suprafață foarte extinsă (de până la câteva sute de kilometri depărtare). Mișcările tectonice crustale (de suprafață) pot crea distrugeri considerabile în zona epicentrală, chiar și la magnitudini medii (5-6).

Deși, în ultimii 500 de ani, au avut loc aproximativ două-trei cutremure majore pe secol în zona Vrancea, la diferențe de câțiva ani sau zeci de ani, nimeni nu poate garanta că Terra, o planetă în continuă transformare, se va comporta la fel în următoarele zeci sau sute de ani.

#cutremur #Romania #zona seismica

Problema Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă de incendiul din 2020, rămâne una dintre prioritățile Ministerului Culturii, spune Dan Suruceanu. Oficialul a declarat în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova că autoritățile analizează mai multe proiecte pentru viitorul instituției, însă deocamdată nu există o decizie finală privind soluția care va fi aplicată.

Potrivit ministrului, identificarea unei soluții pentru Filarmonică este ”imperativă și absolut necesară”, în condițiile în care colectivul instituției activează în prezent într-un spațiu impropriu.

”Noi, zi de zi, suntem într-un fel sau altul într-un proces de lucru și în căutarea soluțiilor pentru această instituție, inclusiv și a soluțiilor financiare”, a declarat Dan Suruceanu.

Ministrul a precizat că există mai multe propuneri de proiect. Una dintre acestea a fost elaborată de specialiști din străinătate și presupune costuri considerabile. În același timp, există și proiecte realizate de arhitecți locali, despre care oficialul spune că respectă rigorile necesare. Subiectul urmează să revină pe agenda Ministerului Culturii după perioada sărbătorilor naționale. Autoritățile intenționează să organizeze și consultări publice înainte de luarea unei decizii.

„Acești artiști trebuie consultați, fiindcă, într-un fel sau altul, ei sunt oamenii care vor exploata acest obiectiv. Respectiv, societatea civilă sunt oamenii care vor viziona acest edificiu”, a explicat ministrul.

Întrebat dacă în toamnă ar putea fi deja stabilită soluția pentru Filarmonică, Suruceanu a spus că își dorește acest lucru, dar nu a prezentat un termen concret: „Eu foarte mult îmi doresc asta, fiindcă real este o problemă pe care noi suntem absolut nevoiți să o soluționăm”.

Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a fost grav afectată de incendiul izbucnit în septembrie 2020. De atunci, instituția își desfășoară activitatea în condiții provizorii, iar problema reconstrucției sau edificării unui nou sediu nu a fost soluționată definitiv. Prețul estimat pentru reconstrucția completă a Filarmonicii, care re 2500 de metri pătrați, este de peste 50 de milioane de euro, conform estimărilor minimale ale Ministerului Culturii.