„Brain rot/ putregai cerebral” a fost anunţat ca fiind cuvântul Oxford al anului 2024, pe fondul preocupărilor legate de folosirea excesivă a reţelelor de socializare şi de conţinutul care absoarbe mintea. Peste 37.000 de persoane au votat pentru a ajuta la alegerea câştigătorului dintr-o listă scurtă de şase cuvinte întocmită de Oxford University Press, editorul Oxford English Dictionary.

Premiul său anual, ai cărui câştigători anteriori au inclus „rizz” şi „climate emergency”, îşi propune să reflecte stările de spirit şi tendinţele anului. „Brain Rot” este definit ca fiind „presupusa deteriorare a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, considerată în special ca fiind rezultatul consumului excesiv de materiale (în prezent, în special conţinut online) considerate a fi triviale sau lipsite de provocare”.

Oxford University Press a declarat că termenul „a căpătat o nouă proeminenţă în 2024 ca un termen utilizat pentru a surprinde preocupările legate de impactul consumului excesiv de conţinut online de calitate scăzută, în special pe reţelele de socializare”. În ciuda recentei sale ascensiuni, prima sa utilizare a fost consemnată în cartea „Walden” a lui Henry David Thoreau în 1854.

Casper Grathwohl, preşedintele Oxford Languages, a declarat: „Brain Rot se referă la unul dintre pericolele percepute ale vieţii virtuale şi la modul în care ne folosim timpul liber. Se simte ca un capitol următor îndreptăţit în conversaţia culturală despre umanitate şi tehnologie. Nu este surprinzător faptul că atât de mulţi votanţi au îmbrăţişat termenul, aprobându-l ca fiind alegerea noastră din acest an”.

„De asemenea, mi se pare fascinant faptul că cuvântul „brain rot” a fost adoptat de generaţiile Z şi Alpha, acele comunităţi responsabile în mare măsură de utilizarea şi crearea conţinutului digital la care se referă termenul”.

Alţi termeni – demure, lore sau romantsy

Printre cele cinci cuvinte nereuşite de pe lista scurtă s-au numărat „demure”, care a devenit proeminent în urma unei tendinţe în social media în timpul verii, care se referă la un comportament rezervat sau responsabil; „dynamic pricing”, în care preţul unui produs sau serviciu variază pentru a reflecta cererea; „lore”, un ansamblu de fapte şi informaţii de fond legate de cineva sau ceva; „romantasy”, un gen de ficţiune care combină romantismul şi fantezia; şi „slop”, conţinut online de calitate scăzută generat cu ajutorul inteligenţei artificiale.

Lista scurtă a fost stabilită de un grup de patru experţi, prezidat de lexicografa Susie Dent, cunoscută pentru apariţiile sale în emisiunea „Countdown” de pe Channel 4. Oxford University Press a ţinut cont de votul publicului în alegerea câştigătorului, precum şi de comentariile publicului şi de alte analize înainte de a-l anunţa duminică seara.

Printre câştigătorii recenţi ai premiului Oxford se numără „rizz”, o abreviere a cuvântului charisma, care a luat titlul anul trecut. „Goblin mode” a luat coroana în 2022, iar „vax”, din era pandemiei, a câştigat în 2021.

Dincolo de diviziunea Oxbridge, cuvântul anului din Cambridge Dictionary a fost anunţat luna trecută ca fiind „manifest”, care este o tendinţă de wellness de a imagina atingerea unui obiectiv în speranţa că va face mai probabil să se întâmple. Cuvântul a fost căutat de 130.000 de ori pe site-ul Cambridge Dictionary.

Tendinţele din social media au fost, de asemenea, legate de „demure”, care a fost desemnat câştigătorul Dictionary.com, în legătură cu o mişcare TikTok din timpul verii, care sfătuia oamenii să fie rezervaţi şi atenţi în comportamentul lor. O altă nebunie a verii a determinat Collins Dictionary să desemneze „brat” cuvântul anului, după lansarea în iunie a albumului cu acelaşi nume al lui Charli xcx.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cuvânt #pericol #social media

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.