Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

DA sau BA!? Ce spune Andrian Candu după ce procurorii l-au percheziționat timp de mai multe ore

12 Iul. 2022, 17:52
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
12 Iul. 2022, 17:52 // Actualitate //  Realitatea.md

„Nu au găsit și ridicat nimic”. În așa mod sună declarația ex-președintelui Parlamentului, Andrian Candu, bănuit de îmbogățire ilicită, după ce procurorii au finalizat perchezițiile la domiciliul acestuia.

„Au fost făcute percheziții. Sigur au fost căutate ceva materiale, documente ce ar ajuta la investigației, însă nu a fost ridicat absolut nimic”.

Mai mult de atât, Andrian Candu a declarat că toate veniturile sale din ultimii 10 ani au fost înregistrate în declarațiile de venit și de proprietate.

După cum a menționat avocatul fostului deputat, acesta este bănuit de îmbogățire ilicită. Conform informațiilor, descinderile au avut în contextul în care, în luna martie curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a anunțat că va cere în instanță confiscarea „averii nejustificate” a ex-președintelui Parlamentului Andrian Candu, în sumă de peste 4,3 milioane de lei.

Andrian Candu a declarat că decizia ANI a fost contestată, iar în baza deciziei Procuratura va investiga și ea.

Măsuri de anchetă au fost luate prin decizia Autorității Naționale de Integritate (ANI) din 1 martie. Anterior, Candu a spus că decizia instituției a fost contestată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că marți, 12 iulie, ofițerii Centrului Național Anticorupție în comun cu procurorii anticorupție au descins cu percheziții la ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu.

Adrian Candu a deținut funcția de vicepreședinte a Parlamentului în perioada 2013-2014.

În perioada 2014-2015 a fost vicepremier, ministru al economiei, iar în perioada 2015-2019 Andrian Candu a fost președintele Parlamentului.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!