Telefoanele vechi care valorează o avere astăzi

Nu te entuziasma prea tare, nu orice telefon mobil „de pe timpuri” este o mică fabrică de bani, ci numai anumite modele care, dintr-un motiv sau altul, s-au diferențiat de restul.

Dacă ai pe acasă un Nokia 8110, află că acesta poate să valoreze chiar și 3.000 de euro la ora actuală, însă numai dacă îl ai în ambalajul original. Telefonul a avut parte de o apariție în The Matrix.

Și, pentru că tot am menționat de acest film, un alt dispozitiv mobil a devenit celebru din același motiv. Samsung SPH-N270 a apărut, la rândul lui, în franciză.

Unul dintre cele mai apreciate telefoane ale anilor 2000 a fost Nokia 3310. Despre acesta se spune că, dacă îl scăpai pe ciment, nu se strica el, ci podeaua. Dacă ai unul acasă în ambalajul original, îl poți da pe suma de 300 de euro, cu aproximație.

Nokia 8800 Sirocco este un pic mai valoros, putând fi vândut chiar și pe câteva mii de euro. Colecționarii pun „mare preț” pe acest model, la fel ca pe Arte Carbon, de altfel, care a fost vândut pe sume ce se învârt în jurul a 1.000 de euro.

Primul iPhone stă și el la loc de cinste, putând fi vândut chiar și pe suma de 3.000 de euro, dacă este în stare bună.

Și pentru că tot am ajuns la capitolul „primul telefon”, Motorola DynaTAC 8000x este considerat a fi primul mobil de pe piață, cu brevet în 1973. Un exemplar se dă pe aproape 4.000 de dolari.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.