Distrugerea barajului de la Novodnestrovsk de către ruși, care se află la 10 km de barajul Naslavcea, din Republica Moldova, ar putea lăsa moldovenii fără apă potabilă, iar un lucru și mai grav, zeci de case ar putea fi șterse la propriu din cauza inundațiilor masive. Pentru a evita un asemenea scenariu tragic, Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Declarația aparține ministrului Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț, făcută în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD.

„Dacă (n.r. Federația Rusă) va distruge unul dintre barajele de pe râul Nistru, în următoarele două-trei zile vor fi inundații uriașe, vor fi foarte mari stricăciuni, multe pierderi materiale, multe case luate de ape. Dar și mai grav e că, după asta, nu veți avea apă potabilă pentru populație, așa cum este acum situația în regiunea Herson. Noi, din păcate, trecem prin această experiență, trebuie să modificăm infrastructura pentru a putea aproviziona localnicii cu apă, trebuie să săpăm fântâni, etc. E o problemă foarte complicată, credeți-mă. Din acest motiv, cred că R. Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Toate aceste obiecte infrastructurale de importanță strategică ar trebui să fie protejate de sisteme de apărare aeriană”, a declarat ministrul Streleț.

În același interviu, ministrul ucrainean a vorbit și despre consecințele urmare a distrugerii barajului de la Kahovka, din sudul Ucrainei. Distrugerea barajului nu doar a inundat teritorii vaste, dar a produs și o serie de probleme de mediu. Și mai grav, zeci de uzine chimice și petrochimice au fost inundate, ceea ce a dus la poluarea industrială a apei.

„Distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro, n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populația globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Așa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeași situație. Și este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa.

Problema principală este cum să o restaurăm. Pentru că, de exemplu, din cauza rușilor au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafață pădurilor arse în Ucraina mai mare decât suprafața totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafața R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneți cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câți bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a mai adăugat ministrul ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Ruslan Streleț a fost într-o vizită de lucru la Chișinău, la invitația ministrului Mediului Sergiu Lazarencu. Unul dintre subiectele abordate în cadrul întrevederii a vizat gestionarea eficientă a fluviului Nistru.

Anterior, în spațiul public au apărut imagini video cu râul Nistru secat. Ministerul Mediului de la Chișinău a venit cu unele precizări în acest sens. Potrivit instituției, în video apare fluviul Nistru, filmat în zona orașului Hotin, Ucraina, iar Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de aceste fenomene hidrologice.

IMAGINI ȘOCANTE. Râul Nistru a SECAT: „Nu am mai văzut așa ceva în viața mea”

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor, scrie mediafax.ro.

Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.

Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane, relatează The Guardian.

Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.

Documentul susține înlocuirea treptată a proiecției Mercator cu reprezentări mai exacte ale suprafețelor, printre modelele promovate aflându-se proiecția Equal Earth, realizată în 2018.

Africa este de 14 ori mai mare decât Groenlanda

Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan.

Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.

Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.

Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.

De ce statele africane vor schimbarea hărții

Togo și susținătorii campaniei susțin că reprezentările cartografice disproporționate au avut de-a lungul timpului efecte educaționale, culturale, geopolitice și socioeconomice, diminuând în percepția publică dimensiunea Africii și a altor regiuni.

Ministrul de Externe al statului Togo, Robert Dussey, a insistat înaintea votului că problema trebuie privită în primul rând din perspectivă științifică, nu politică.

Campania #CorrectTheMap promovează proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 de o echipă internațională de cartografi. Susținătorii acesteia consideră că noul model poate oferi o imagine mai corectă asupra dimensiunilor continentelor.

Franța a anunțat deja că va renunța la Mercator în favoarea proiecției Eckert IV, apropiată de principiul reprezentării suprafețelor promovat prin rezoluția ONU.

Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la vechile hărți

Votul de la New York nu înseamnă însă că hărțile Mercator vor dispărea imediat.

Rezoluțiile de acest tip ale Adunării Generale nu au caracter obligatoriu, astfel că statele și instituțiile nu sunt constrânse să utilizeze exclusiv noua reprezentare și nici nu le este interzis să continue folosirea proiecției Mercator.

Decizia ar putea avea totuși efecte asupra materialelor educaționale și asupra tehnologiilor în care hărțile sunt utilizate pe scară largă.

Autoritățile din Togo intenționează să organizeze, în primul trimestru al anului viitor, o reuniune la Lomé împreună cu UNESCO, Uniunea Africană și companii din domeniul tehnologiei, pentru a discuta punerea în practică a principiilor promovate prin rezoluție.