Distrugerea barajului de la Novodnestrovsk de către ruși, care se află la 10 km de barajul Naslavcea, din Republica Moldova, ar putea lăsa moldovenii fără apă potabilă, iar un lucru și mai grav, zeci de case ar putea fi șterse la propriu din cauza inundațiilor masive. Pentru a evita un asemenea scenariu tragic, Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Declarația aparține ministrului Mediului și Resurselor Naturale al Ucrainei, Ruslan Streleț, făcută în cadrul unui interviu pentru Deschide.MD.

„Dacă (n.r. Federația Rusă) va distruge unul dintre barajele de pe râul Nistru, în următoarele două-trei zile vor fi inundații uriașe, vor fi foarte mari stricăciuni, multe pierderi materiale, multe case luate de ape. Dar și mai grav e că, după asta, nu veți avea apă potabilă pentru populație, așa cum este acum situația în regiunea Herson. Noi, din păcate, trecem prin această experiență, trebuie să modificăm infrastructura pentru a putea aproviziona localnicii cu apă, trebuie să săpăm fântâni, etc. E o problemă foarte complicată, credeți-mă. Din acest motiv, cred că R. Moldova trebuie să se alăture apelurilor către partenerii internaționali să închidă cerul deasupra Ucrainei și să ofere sisteme Patriot. Toate aceste obiecte infrastructurale de importanță strategică ar trebui să fie protejate de sisteme de apărare aeriană”, a declarat ministrul Streleț.

În același interviu, ministrul ucrainean a vorbit și despre consecințele urmare a distrugerii barajului de la Kahovka, din sudul Ucrainei. Distrugerea barajului nu doar a inundat teritorii vaste, dar a produs și o serie de probleme de mediu. Și mai grav, zeci de uzine chimice și petrochimice au fost inundate, ceea ce a dus la poluarea industrială a apei.

„Distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro, n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populația globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Așa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeași situație. Și este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa.

Problema principală este cum să o restaurăm. Pentru că, de exemplu, din cauza rușilor au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafață pădurilor arse în Ucraina mai mare decât suprafața totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafața R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneți cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câți bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a mai adăugat ministrul ucrainean.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că Ruslan Streleț a fost într-o vizită de lucru la Chișinău, la invitația ministrului Mediului Sergiu Lazarencu. Unul dintre subiectele abordate în cadrul întrevederii a vizat gestionarea eficientă a fluviului Nistru.

Anterior, în spațiul public au apărut imagini video cu râul Nistru secat. Ministerul Mediului de la Chișinău a venit cu unele precizări în acest sens. Potrivit instituției, în video apare fluviul Nistru, filmat în zona orașului Hotin, Ucraina, iar Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de aceste fenomene hidrologice.

IMAGINI ȘOCANTE. Râul Nistru a SECAT: „Nu am mai văzut așa ceva în viața mea”

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.