Veneția va deveni primul oraș din lume care va cere turiștilor o taxă de intrare. Data lansării, 16 ianuarie 2023, a fost anunțată de consilierul pentru turism al Veneției, Simone Venturini, relatează CNN. Venturini a spus că noua măsură este o „mare revoluție” și o soluție pentru problema „supraturismului” cu care se confruntă orașul de zeci de ani.

Costul biletului va fi între 3 euro și 10 euro. Prețul nu va fi fix, ci va varia în funcție de numărul de vizitatori: cu cât sunt mai multe cereri de intrare, cu atât costul este mai mare.

Scopul, a explicat Venturini, nu este de a „închide orașul”, ci de a-i determina pe oameni să-și facă rezervare pentru vizită, pentru a reduce „vârfurile turistice”.

„Veneția este un oraș viu și trebuie să rămână așa”, a spus el.

Sistemul complex de rezervare a biletelor și platforma online vor fi dezvăluite în această toamnă. Există multe excepții de la plata biletului de intrare, a explicat Michele Zuin, consilier pentru buget.

Vor fi scutiți locuitorii și copiii cu vârsta sub șase ani, precum și persoanele cu dizabilități, proprietarii de locuințe venețiene, cei care vin în oraș din motive de sănătate sau în vizită la rude și cei care vin să participe la un eveniment sportiv sau cultural.

Cei care vor sta la hotel vor fi de asemenea scutiți, deoarece vor plăti deja o taxă turistică inclusă în tariful de cazare.

„Nu este un sistem pentru a face bani, ci pentru a gestiona fluxurile turistice”, a subliniat Zuin. Încasările din taxa de intrare vor contribui la scăderea taxelor venețienilor, care sunt deja foarte mari din cauza volumului mare de turiști care trebuie cazați.

Taxa de intrare se va aplica în centrul istoric al Veneției și în următoarele insule: Lido di Venezia, Pellestrina, Murano, Burano, Torcello, Sant’Erasmo, Mazzorbo, Mazzorbetto, Vignole, S. Andrea, La Certosa, S. Servolo, S. Clemente și Poveglia.

Amenzile pentru neplata biletelor vor varia de la 50 de euro până la 300 de euro.

Italia a renunțat la toate restricțiile anti-COVID la începutul lunii iunie, la timp pentru sezonul de vară 2022.

În aprilie anul acesta, Venturini a declarat pentru postul de televiziune RAI că pandemia le-a dat de gândit autorităților orașului.

„Mentalitatea s-a schimbat, la fel și sensibilitatea față de mulțimi”, a spus el.

El a explicat că sistemul de rezervare ar permite autorităților să știe câte persoane sunt preconizate să vină într-o zi și „de a calibra serviciile în funcție de numărul lor”.

Venturini a mai prezis că Veneția nu va fi ultimul oraș care introduce o taxă de vizitare

„Cred că multe alte orașe europene care trăiesc cu un număr semnificativ de turiști ne urmăresc pentru a înțelege în ce mod pot introduce o schemă similară”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#călătorie #scutiri #sezon turistic #taxă de intrare #turism #turisti #vacanta #Venetia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.