Danemarca avertizează: un eventual atac al SUA asupra insulei daneze Groenlanda din cercul arctic va însemna dispariția NATO și a întregului sistem de securitate instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie euronews.ro.

Premierul danez a declarat că este de acord cu SUA, care cer sporirea măsurilor de securitate în regiunea arctică, dar acest lucru trebuie făcut în cadrul NATO. Această poziție este împărtășită și de Germania, cea mai mare economie europeană.

Reacția Danemarcei: securitate doar în cadrul NATO

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că este de acord cu necesitatea consolidării securității în regiunea arctică, așa cum solicită Statele Unite ale Americii, însă exclusiv în cadrul NATO. Potrivit acesteia, orice acțiune unilaterală ar avea consecințe dramatice asupra alianței.

„În primul rând, cred că președintele SUA ar trebui luat în serios când spune că vrea Groenlanda. Dar vreau să clarific că, dacă Statele Unite aleg să atace militar o altă țară NATO, atunci totul se termină. Asta înseamnă inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea garantată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Mette Frederiksen, prim-ministrul Danemarcei.

Aceeași abordare este susținută și de Germania, cea mai mare economie europeană. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a subliniat că Groenlanda, la fel ca Insulele Feroe, face parte din Regatul Danemarcei și beneficiază implicit de protecția NATO.

„Pot spune doar că Groenlanda, la fel ca Insulele Feroe, fac parte din Regatul Danemarcei, iar din moment ce Danemarca este membră NATO, Groenlanda va fi, în principiu, apărată și de NATO. Și dacă vor exista cerințe suplimentare pentru consolidarea eforturilor de apărare în ceea ce privește Groenlanda, atunci va trebui să discutăm acest aspect în cadrul alianței”, a afirmat Johann Wadephul.

Oficialul german a precizat că eventuale cerințe suplimentare de securitate în Arctica trebuie discutate la nivelul alianței, nu impuse unilateral.

În ultimele zile, după intervenția armată a SUA în Venezuela și capturarea președintelui acestuia, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a revenit la pretențiile de anexare a insulei Groenlanda, care face parte din regatul Danemarcei, stat membru al NATO și al Uniunii Europene.

Trump spune că SUA au nevoie de insulă pentru a-și spori securitatea și pentru a o apăra de intervenția Chinei și Rusiei în regiune. Potrivit presei internaționale, care citează surse de la Washington, SUA ar putea încerca, în următoarele luni, să anexeze Groenlanda.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Danemarca #Groelanda #NATO

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.