Guvernul Danemarcei a făcut o propunere curajoasă joi, sugerând impunerea unei taxe medii de 100 de coroane daneze (aproximativ 13,41 euro) pentru călătoriile cu avionul, într-un efort de a finanța tranziția ecologică a industriei aeriene. Această măsură are ca scop posibilitatea ca toate zborurile interne să utilizeze 100% combustibili sustenabili până în 2030, conform Reuters.

Aproximativ jumătate din suma estimată la 1,2 miliarde de coroane daneze (echivalentul a 160 de milioane de euro) în fiecare an va fi direcționată către realizarea ambițioasei ținte de a face zborurile interne din Danemarca să se bazeze exclusiv pe combustibili verzi până la finalul deceniului, a anunțat guvernul. Statul danez va sprijini tehnologiile ecologice, cum ar fi hidrogenul și biocombustibilii, pentru a accelera această tranziție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cealaltă jumătate din veniturile obținute din această taxă va fi folosită pentru a oferi ajutoare în numerar persoanelor în vârstă, potrivit declarației guvernamentale.

Potrivit propunerii guvernului, această taxă pentru pasageri va fi introdusă treptat începând cu anul 2025. Până în 2030, cuantumul taxei se va ridica la aproximativ 8,4 euro pentru zborurile în interiorul Europei, 31,8 euro pentru zborurile pe distanțe medii și 52,3 euro pentru cele pe distanțe lungi.

„Sectorul aviației din Danemarca trebuie să-și reducă amprenta climatică, la fel ca toate celelalte industrii, și să se îndrepte spre un viitor verde”, a subliniat ministrul pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, într-un comunicat oficial.

În plus, guvernul își propune să opereze prima rută internă care folosește exclusiv combustibili verzi până în 2025, marcând astfel un pas semnificativ către un mediu mai curat și sustenabil în domeniul aviatic.

#Danemarca #taxe #zboruri

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.