Danemarca se alătură programului PNUD privind sprijinul electoral și consolidarea rezilienței democratice în Moldova, care urmează să fie implementat în perioada 2024-2028, cu o contribuție de aproximativ 1,4 milioane USD. Programul, cofinanțat de Norvegia, Suedia și Canada, își propune să îmbunătățească supravegherea finanțării politice, a partidelor și a campaniilor electorale, să consolideze și să facă instituțiile electorale mai reziliente la provocările informaționale și cibernetice și să sporească angajamentul civic.

„Democrația Moldovei este puternică și trebuie să rămână astfel. Totuși, aceasta este amenințată de interferențe externe maligne. Pentru a asigura dreptul fiecărui cetățean de a vota cu încredere în cadrul unor alegeri libere și corecte, Danemarca a crescut sprijinul pentru consolidarea reformelor democratice. Prin intermediul PNUD, asistența daneză se va concentra pe digitalizare pentru a asigura transparența și supravegherea eficientă a procesului electoral”, a declarat Søren Jensen, Ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova.

„Contribuția daneză la programul PNUD privind consolidarea rezilienței democratice în Moldova nu este doar un angajament de a spori integritatea electorală, este o investiție în consolidarea instituțiilor democratice din Moldova. Prin îmbunătățirea supravegherii finanțărilor politice, consolidarea instituțiilor electorale și promovarea angajamentului civic, parteneriatul cu Danemarca va contribui la abilitarea cetățenilor și la asigurarea că vocile lor sunt auzite și respectate”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Fondurile daneze vor permite oferirea de sprijin Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a-și consolida capacitatea de a supraveghea partidele politice și campaniile electorale, în special în timpul viitoarelor alegeri parlamentare. Acest lucru va contribui la o supraveghere eficientă și la creșterea transparenței concurenților electorali (partide politice și candidați), prevenind sursele ilicite și corupte de finanțare. De asemenea, se va urmări asigurarea faptului că sancțiunile și restricțiile sunt aliniate angajamentelor internaționale.

În ceea ce privește managementul concurenților electorali, această colaborare va contribui la actualizarea și îmbunătățirea cadrului de supraveghere a partidelor din Moldova, bazându-se pe cele mai bune practici internaționale pentru a asigura conformitatea cu standardele europene și internaționale.

Un element important al programului este îmbunătățirea capacităților digitale de management electoral ale Moldovei. CEC și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) vor fi sprijinite în modernizarea serviciilor digitale, optimizarea proceselor electorale și îmbunătățirea supravegherii finanțării politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, prin acest parteneriat, PNUD și Danemarca vor colabora pentru a face procesele electorale mai incluzive, derulând campanii educaționale de amploare adresate persoanelor vulnerabile la dezinformare și manipulare. Aceste campanii se vor axa pe construirea integrității electorale și promovarea unei participări informate la viitoarele alegeri parlamentare.

Sprijinul electoral oferit de Danemarca pentru Moldova face parte dintr-un program regional mai amplu al PNUD, care își propune să accelereze tranziția incluzivă și verde, guvernanța responsabilă și coeziunea socială în regiunea Parteneriatului Estic, cu un accent la nivel de țară în Republica Moldova și Georgia.

#Danemarca #PNUD #sprijin electoral

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.