Danemarca se alătură programului PNUD privind sprijinul electoral și consolidarea rezilienței democratice în Moldova, care urmează să fie implementat în perioada 2024-2028, cu o contribuție de aproximativ 1,4 milioane USD. Programul, cofinanțat de Norvegia, Suedia și Canada, își propune să îmbunătățească supravegherea finanțării politice, a partidelor și a campaniilor electorale, să consolideze și să facă instituțiile electorale mai reziliente la provocările informaționale și cibernetice și să sporească angajamentul civic.

„Democrația Moldovei este puternică și trebuie să rămână astfel. Totuși, aceasta este amenințată de interferențe externe maligne. Pentru a asigura dreptul fiecărui cetățean de a vota cu încredere în cadrul unor alegeri libere și corecte, Danemarca a crescut sprijinul pentru consolidarea reformelor democratice. Prin intermediul PNUD, asistența daneză se va concentra pe digitalizare pentru a asigura transparența și supravegherea eficientă a procesului electoral”, a declarat Søren Jensen, Ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova.

„Contribuția daneză la programul PNUD privind consolidarea rezilienței democratice în Moldova nu este doar un angajament de a spori integritatea electorală, este o investiție în consolidarea instituțiilor democratice din Moldova. Prin îmbunătățirea supravegherii finanțărilor politice, consolidarea instituțiilor electorale și promovarea angajamentului civic, parteneriatul cu Danemarca va contribui la abilitarea cetățenilor și la asigurarea că vocile lor sunt auzite și respectate”, a menționat Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Fondurile daneze vor permite oferirea de sprijin Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru a-și consolida capacitatea de a supraveghea partidele politice și campaniile electorale, în special în timpul viitoarelor alegeri parlamentare. Acest lucru va contribui la o supraveghere eficientă și la creșterea transparenței concurenților electorali (partide politice și candidați), prevenind sursele ilicite și corupte de finanțare. De asemenea, se va urmări asigurarea faptului că sancțiunile și restricțiile sunt aliniate angajamentelor internaționale.

În ceea ce privește managementul concurenților electorali, această colaborare va contribui la actualizarea și îmbunătățirea cadrului de supraveghere a partidelor din Moldova, bazându-se pe cele mai bune practici internaționale pentru a asigura conformitatea cu standardele europene și internaționale.

Un element important al programului este îmbunătățirea capacităților digitale de management electoral ale Moldovei. CEC și Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) vor fi sprijinite în modernizarea serviciilor digitale, optimizarea proceselor electorale și îmbunătățirea supravegherii finanțării politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În plus, prin acest parteneriat, PNUD și Danemarca vor colabora pentru a face procesele electorale mai incluzive, derulând campanii educaționale de amploare adresate persoanelor vulnerabile la dezinformare și manipulare. Aceste campanii se vor axa pe construirea integrității electorale și promovarea unei participări informate la viitoarele alegeri parlamentare.

Sprijinul electoral oferit de Danemarca pentru Moldova face parte dintr-un program regional mai amplu al PNUD, care își propune să accelereze tranziția incluzivă și verde, guvernanța responsabilă și coeziunea socială în regiunea Parteneriatului Estic, cu un accent la nivel de țară în Republica Moldova și Georgia.

#Danemarca #PNUD #sprijin electoral

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.