Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt speciale, se bazează pe o comunitate de limbă, de cultură, de istorie și de tradiții și sunt fundamentate pe un Parteneriat strategic menit sa susțină parcursul european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută de ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, la Conferința de afaceri „Republica Moldova-destinație pentru investițiile românești”, transmite IPN, cu referire la un comunicat de presă al Ambasadei României.

Potrivit diplomatului, Moldova și România au marcat recent 11 ani de la lansarea Parteneriatului, perioadă pe care o caracterizează ca fiind una deosebit de fructuoasă. Daniel Ioniță spune că, în acest răstimp, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE și componenta sa de liber schimb – DCFTA, cetățenii moldoveni pot circula deja de 7 ani fără vize în spațiul UE, iar comerțul exterior al Republicii Moldova s-a re-orientat într-o proporție majoritară, de peste 65 %, către piața comună europeană.

„Pe această bază, era oarecum firesc ca în ultimii ani România să devină, de departe, cel mai mare partener comercial al Republicii Moldova, consolidându-și această poziție cu fiecare an, inclusiv în vremuri de pandemie”, a adăugat Daniel Ioniță.

Ambasadorul menționează că, pe lângă faptul că este o destinație de export final pentru producătorii din Republica Moldova, România reprezintă și un cap de pod perfect pentru expansiunea afacerilor moldovenești pe piețele europene. Comerțul bilateral dintre România și Republica Moldova a evoluat spectaculos în ultimii 10 ani, printre altele și grație investițiilor românești care au crescut.

Nivelul schimburilor comerciale s-a dublat în cinci ani, de la circa 1 miliard de dolari în 2014, la 1,95 miliarde în 2020, cu un vârf de 2,218 miliarde de dolari în 2019 – an dinainte de pandemie.

În opinia lui Daniel Ioniță, valoarea unei relații speciale, frățești, cum este cea dintre România si Republica Moldova depinde nu numai de cantitatea schimburilor comerciale, dar și de calitatea cooperării noastre bilaterale. „Vom rămâne astfel neobosiți în a promova calea europeană a Republicii Moldova, valorile și principiile europene, statul de drept și comerțul liber, pentru că suntem convinși – inclusiv pe baza experienței noastre proprii – că doar așa cetățenii Republicii Moldova se pot bucura de stabilitate și prosperitate”, a declarat Daniel Ioniță.

#Daniel Ionita

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china