În autonomia găgăuză persistă incertitudinea privind organizarea următoarelor alegeri pentru Adunarea Populară. Deși mandatul actualei legislaturi a expirat deja, data scrutinului nu a fost stabilită, iar tensiunile politice și blocajele instituționale complică și mai mult situația. În acest context, deputatul autonomiei găgăuze Alexandr Tarnavschi a depus o acțiune în contencios administrativ la Judecătoria Comrat prin care cere obligarea legislativului local să organizeze alegerile deputaților în Adunarea Populară pe 16 noiembrie 2025.

Întru-un comentariu pentru Moldova 1, Tarnavschi spune că s-a adresat în instanță pentru a asigura respectarea drepturilor cetățenilor la alegeri în termen și pentru a garanta transparența procesului.

El a amintit că încă în ianuarie a înaintat o inițiativă legislativă prin care a cerut stabilirea datei alegerilor pe 16 noiembrie, prima duminică după expirarea mandatului de patru ani al actualei componențe a Adunării Populare. De atunci, subiectul a fost tergiversat, susține Tarnavschi.

„Din diverse motive, subiectul nu a fost pus pe agendă decât atunci când Parlamentul intrase deja în campanie electorală, când nu mai pot fi interpretate legi sau aduse modificări legislative. Au lăsat intenționat lucrurile să ajungă aici, astfel încât acum să se întrebe: cum să organizăm alegeri dacă nu avem Curtea de Apel Comrat, dacă nu există Consiliul electoral de circumscripție al Găgăuziei?”, a explicat Alexandr Tarnavschi.

Potrivit deputatului, instanța ar urma să se pronunțe rapid, pentru că este vorba despre un proces electoral. „Dacă hotărârea va fi luată până pe 16 septembrie, cu două luni înainte de data scrutinului, încă există timp suficient pentru organizarea alegerilor”, a precizat Tarnavschi.

Stabilirea datei alegerilor ordinare a fost inclusă pe ordinea de zi a Adunării Populare abia pe 15 august, dar aleșii locali nu au reușit să ajungă la un consens, deși termenul-limită expira pe 16 august.

După dezbateri în contradictoriu, deputații găgăuzi au convenit doar că data scrutinului va fi fixată într-o ședință ulterioară. Oponenții organizării scrutinului au invocat lipsa autorității electorale regionale, care a fost desființată în 2023, și a Curții de Apel Comrat (comasată cu cea de la Cahul pentru a crea Curtea de Apel Sud) care ar urma să confirme rezultatele scrutinului.

Comisia Electorală Centrală de la Comrat a fost desființată de deputații Adunării Populare, în decembrie 2023, la inițiativa speakerului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Decizia a venit după ce, în același an, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a revizuit statutul organului electoral din autonomie, redenumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în contextul implementării noului Cod electoral, adoptat în 2022.

Instanța de fond și Curtea de Apel Comrat au anulat decizia Adunării Populare. În prezent, cazul se află pe rol la Curtea Supremă de Justiție.

În ședința din 15 august curent, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru noua componență a autorității electorale regionale.

Executivul și instituția bașcanului nu și-au prezentat candidații. Iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege reprezentantul atât timp cât dizolvarea autorității electorale precedente este încă examinată în justiție.

Deputatul Alexandr Tarnavschi crede însă că, dincolo de problemele tehnice care aparent fac imposibilă organizarea alegerilor, ar fi și motivații politice.

„Este clar că domnul Konstantinov nu vrea să le organizeze la timp, mizând pe majoritatea politică de care dispune. Dar noi vrem să-i demonstrăm că nu este vorba de bunul plac al cuiva. Trăim într-un stat democratic și de drept și sperăm că vom obține dreptatea”, a declarat Tarnavschi.

Anterior, președintele Adunării Populare Dmitri Konstantinov a sugerat că lansarea procesului electoral ar fi riscantă, întrucât rezultatele ar putea fi contestate și anulate pe baza neclarităților legislative. Konstantinov a insistat că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să precizeze care instanță judecătorească confirmă rezultatele alegerilor în Adunarea Populară a Gagauziei.

Amintim că precedentele alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au avut loc în două tururi – pe 19 septembrie și 3 octombrie 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Gagauzia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.