Datele cu caracter personal vs accesul la informație: Până unde putem merge în goana informațiilor de interes public?

Ce este dreptul accesului la informație și până unde putem merge în goana pentru informațiile de interes public? Cum obținem informațiile de care avem nevoie, fără a afecta viața privată a unei persoane? Care sunt obligațiile autorităților publice locale și centrale atunci când le solicităm informații?

Răspunsuri la aceste, dar și la alte întrebări privind datele cu caracter personal și informațiile de interes public, au fost oferite în cadrul instruirilor expertului Sergiu Bozianu în cadrul Forumurilor Anuale ale Democrației Locale, desfășurate în perioada 6-13 decembrie în Cimișlia, Cahul, Ștefan-Vodă, Soroca, Florești și Căușeni.

Participanții la Forumuri au învățat că accesul la informație și viața privată sunt deopotrivă drepturi fundamentale ale omului, care nu pot fi comparate, dar care implică cunoașterea legislației care reglementează situațiile în care acestea se intersectează. În acest sens, au fost discutate aspecte teoretice și practice ale legislației, care le vor fi utile reprezentanților societății civile și funcționarilor publici în exercitarea activității lor.

Cine sunt furnizorii de informație și ce obligații au?

Cei prezenți au aflat că toate autoritățile și instituțiile publice, precum și persoanele fizice și juridice abilitate cu gestionarea unor servicii publice sunt furnizori de informații și trebuie să ofere, la solicitare, informații de interes public.

„Termenul de satisfacere a cererii de acces la informație este de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii cu 5 zile lucrătoare cu informarea prealabilă a solicitantului”, a comunicat Sergiu Bozianu. Potrivit expertului, solicitantul e absolvit de obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile oficiale solicitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit lui Sergiu Bozianu, orice informație care identifică sau poate duce la identificarea unei anumite persoane reprezintă date cu caracter personal. În practică, spune expertul, marea majoritate a oamenilor prelucrează, în timpul exercității atribuțiilor de serviciu, date cu caracter personal.

Ai obținut o funcție publică? Fii gata de un grad mai mare de ingerință în viața privată

Totodată, potrivit lui Bozianu, în momentul în care cineva a acceptat sau a obținut o funcție publică, trebuie să admită un grad mai mare de ingerință în viața privată. De asemenea, dacă informația privată stârnește suspiciuni, aceasta poate fi răspândită liber către public, iar acest lucru nu este o încălcare a dreptului la viața privată.

Participanții au fost instruiți și despre modurile în care poate fi realizat dreptul accesului la informație – scris și verbal. Acestora li s-a explicat și ce reprezintă accesul la informațiile cu accesibilitate limitată.

„Legea pentru protecția datelor cu caracter personal nu este pentru a ascunde datele care trebuie să fie accesibile publicului. Nu trebuie să inversăm sensul acestei legi”, a punctat expertul în fața unor audiențe formate din funcționari publici, activiști și membri ai societății civile și cetățeni interesați de gestionarea treburilor publice.

Forumurile Anuale ale Democrației Locale au fost organizate în cadrul proiectului „Cetățeni activi, comunități prospere-faza II”, implementat prin intermediul Fundației Est-Europene din resursele acordate de Suedia și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#date personale #acces #informatie #instruiri #Moldova

Un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că aproximativ o treime dintre medicii şi asistentele medicale din Europa se confruntă cu depresie sau anxietate, o rată de cinci ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Informațiile sunt prezentate într-un comunicat al filialei europene a OMS.

„Mai mult de unul din 10 lucrători din domeniul sanitar s-a gândit să îşi ia viaţa sau să se rănească. Aceasta este o povară inacceptabilă pentru cei care au grijă de noi”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului, asistentele medicale și femeile medici sunt mai predispuse la depresie și anxietate, în timp ce medicii bărbați dezvoltă mai frecvent dependență de alcool.

Studiul, bazat pe 90.000 de răspunsuri din 27 de țări ale Uniunii Europene, Islanda și Norvegia, indică și o expunere crescută la violență și intimidare: o treime dintre angajați s-au confruntat cu amenințări sau agresiuni la locul de muncă, cele mai frecvente cazuri fiind înregistrate în Cipru, Grecia și Spania. De asemenea, 10% au raportat violență fizică sau hărțuire sexuală în ultimul an.

OMS susține că unul din patru medici lucrează peste 50 de ore pe săptămână, iar 32% dintre medici și un sfert dintre asistente au contracte temporare, ceea ce amplifică nesiguranța profesională.

Hans Kluge avertizează că această criză de sănătate mintală reprezintă „o amenințare directă la adresa sistemelor de sănătate europene”.

Pentru a contracara fenomenul, OMS propune măsuri precum toleranța zero față de violență și hărțuire în spitale, reformarea orelor suplimentare și accesul garantat la servicii de sănătate mintală confidențiale.

Directorul OMS subliniază că, având în vedere deficitul de aproximativ un milion de lucrători din domeniul sanitar până în 2030, pierderea personalului din cauza epuizării, disperării sau violenței nu este o opțiune: „Nu ne putem permite să îi pierdem”.

#stres #Europa #medici #OMS