În timpul ședinței Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost cerută excluderea Federației Ruse din Consiliul Europei, condamnând invazia militară din Ucraina. În rezoluția APCE s-a constatat Federaţia Rusă a comis încălcări grave, incompatibile cu statutul unui stat membru al Consiliului Europei. Deși rezoluția a fost aprobată cu vot umanim, deputata PAS, Natalia Davidovici n-a participat la proces. Davidovici s-a justificat pe Facebook că din cauza unei defecțiuni tehnice nu fost în imposibilitatea de a vota.

„Pentru a evita interpretările, vreau să precizez: nu am putut participa la vot din cauza unor probleme tehnice, deoarece delegația noastră a fost prezentă la sesiunea extraordinară a APCE în format online. Am scris imediat secretariatului adunării o cerere de numărare a votului meu „pentru” rezoluție. Totuși, conform regulamentului, modificările rezultatelor votului pot avea loc doar cu prezența fizică a fiecărui deputat”, se justifică Natalia Davidovici.

Din delegația Republicii Moldova la APCE fac parte Vicepreședinții Parlamentului Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, deputații Ion Groza, Natalia Davidovici și Adela Răileanu.

„Am susținut din nou prietenii noștri Ucraineni în cadrul APCE. Cu 216 voturi pentru, 0 împotrivă și 3 abțineri, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a recomandat Consiliului de Miniștri excluderea Federației Ruse din Consiliul Europei. Statele care își atacă vecinii nu-și au locul în forul European al păcii, libertății și democrației”, a scris vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Popșoi pe pagina sa de Facebook.

APCE este formată din peste 300 de deputați, delegați de către legislativele naționale ale celor 47 de state membre al Consiliului Europei.

#APCE #Natalia Davidovici #Rusia

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china