De 10 zile la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Vladislav Gribincea a rugat să nu fie depuse cereri de accelerare. Potrivit lui, actualmente sunt pendinte circa 9000 de cauze, inclusiv peste 2300 de recursuri penale, unele datând încă din 2022.

„După numirea judecătorilor noi la CSJ și demisia a trei judecători temporari, peste 1000 de dosare urmează a fi redistribuite noilor judecători (în mediu, e priesc acum în calitate de raportor câte 20 de dosare în fiecare zi). Dacă doriți ca recursurile să fie examinate mai repede, nu depuneți cereri de accelerare”, a scris Gribincea pe rețelele de socializare.

Judecătorul s-a mai referit la faptul că ar exista multe cereri de recuzare care nu ar avea temei, iar cererile de accelerare ar pune și mai multă presiune pe magistrați. În același timp, Gribincea a scris că prioritar se examinează recursurile privind recursurile care vizează persoanele aflate în detenție, cele referitoare la minorii condamnați, cauzele de corupție și dosarele de rezonanță.

„Vă rog să nu percepeți acest mesaj ca o descurajare de a vă adresa Curții Supreme de Justiție. Din contra, Curtea Supremă apreciază foarte mult și se bucură de recursurile bine motivate, care o ajută să își realizeze scopul prevăzut de lege – cel de uniformizare a practicii judecătorești. Este mai degrabă un îndemn de a renunța la folosirea cu rea credință de drepturile procedurale. Avocații nu pot pune loialitatea față de client deasupra obligației deontologice de integritate profesională (…).

Înțeleg că această postare ar putea să nu placă tuturor. Dar asta nu are cum schimba realitatea. Din cauza multor adresări frivole, Curtea Supremă trebuie să lase la o parte de examinarea chestiunilor serioase. Curtea Supremă deja lucrează la un sistem performant de căutare prin jurisprudența sa, similar celor de la CEDO (care ar putea deveni funcțional în primăvara lui 2025). Urmează și alte noutăți interesante”, mai susține juristul.

Reacțiile nu au întârziat să apară din partea comunității. Unii colegi i-au sugerat lui Gribincea să se lase de reformat, pe când alții au spus că problema ține de sistem.

„Cred că indicațiile/consultațiile date de judecătorii CSJ în mod public avocaților care reprezinta părțile in procesele pe rolul CSJ, de a nu depune cereri de accelerare, sau de a nu depune cereri de recuzare, cam excede competența unui judecător CSJ”, a scris avocatul Dorin Popescu.

Juristul Oleg Efrim a sugerat că ne apropiem o problemă de sistem și că sarcina pe care trebuie să o execute Guvernul se încearcă a fi exercitată prin îndemnuri către avocați.

„Mătincă cineva nu se poate lăsa de reformare/administrare. Vlad, deam mai bine aplicai pentru CSM. Acolo ai fi avut platforma necesară pentru a pune umărul la acționarea acestor probleme. La CSJ, hai, mai bine, contribuie la unificarea practicilor judecătorești, nu de alta, dar sunt un pic… sa le zicem bulversante”, a comentat avocata Natalia Roșca.

Stanislav Pavlovschi, la rândul său, a întrebat dacă acele cazuri care sunt comunicate de CtEDO „deja nu mai sunt o prioritate?”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, candidaturile Vladislav Gribincea și Stella Bleșceaga au fost propuse Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru numirea în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), la începutul lunii iunie 2024.

Decretele privind numirea lor au fost publicate în Monitorul Oficial pe 13 iunie 2024.

#avocati #CSJ #indemn #judecator #Vladislav Gribincea

Pentru a extinde accesul la resurse educaționale de calitate încă din primii ani, Ministerul Educației și Cercetării continuă Programul Național „100 de povești citite”, prin care 1.300 de grădinițe din întreaga țară vor primi un nou lot de cărți și materiale educaționale. Acestea vor contribui la dezvoltarea literației emergente – deprinderile care pregătesc copilul pentru citit și scris, precum dezvoltarea vocabularului, exprimarea ideilor, înțelegerea poveștilor și familiarizarea cu literele și sunetele.

În această etapă, fiecare instituție va primi un set de 21 de titluri de carte pentru copii și un raft-vitrină pentru cărți, ceea ce înseamnă distribuirea, la nivel național, a 27.300 de volume și a 1.300 de rafturi-vitrină pentru amenajarea spațiilor de lectură din grădinițe.

Printre beneficiari se numără și 100 de instituții de educație timpurie cu program în limbile minorităților naționale, pentru care această dotare reprezintă prima experiență de constituire a unei colecții de carte în limba română destinată activităților de literație emergentă.

„Pentru ca noile cărți să fie folosite cât mai bine în activitățile cu copiii, Ministerul Educației și Cercetării investește și în formarea educatorilor. Un prim grup de 250 de cadre didactice din Republica Moldova va participa la cea de-a III-a ediție a Seminarului de literație emergentă, organizat la Iași de Asociația OvidiuRO, partener al Programului. Printre participanți se numără educatori și profesori de limba română din instituțiile de educație timpurie, inclusiv din cele cu program în limbile minorităților naționale.

În cadrul seminarului, cadrele didactice vor învăța noi metode prin care pot transforma lectura într-o activitate interactivă și atractivă pentru copii, care îi ajută să-și dezvolte vocabularul, să înțeleagă mai bine poveștile, să-și exprime ideile și să-și formeze treptat deprinderile necesare pentru citit și scris. Metodele și experiențele acumulate vor fi ulterior împărtășite educatorilor din întreaga țară”, precizează reprezentanții ministerului.

În lunile septembrie-octombrie 2026, Ministerul Educației și Cercetării va organiza un amplu program de formare a cadrelor didactice prin metoda formării în cascadă, astfel încât educatorii din toate instituțiile de educație timpurie să beneficieze de suport metodologic și instrumente practice pentru integrarea lecturii interactive în activitățile zilnice și valorificarea eficientă a noilor resurse educaționale.