La 28 aprilie se împlinesc 11 ani de când cetățenii Republicii Moldova pot călători fără viză în Uniunea Europeană, doar cu pașaportul biometric. Peste 2,5 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, potrivit IPN, realizând în total mai bine de 16 milioane de călătorii.

Liberalizarea regimului de vize a intrat în vigoare în 2014 și le oferă moldovenilor posibilitatea să se deplaseze fără viză pe o perioadă de până la 90 de zile, pe parcursul a 6 luni, în majoritatea statelor membre ale UE și în alte patru țări din spațiul Schengen: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Irlanda rămâne o excepție.

Libertatea de mișcare este însoțită de unele condiții. Cetățenii trebuie să dețină un pașaport biometric valabil, să poată justifica scopul vizitei și să dispună de mijloace financiare suficiente pe durata călătoriei. Totodată, rămâne valabilă obligația de a prezenta documentul de identitate pe durata întregii șederi, în cazul unui eventual control în interiorul spațiului Schengen.

În primii ani de aplicare, regimul fără vize a cunoscut o creștere constantă a numărului de utilizatori. Dacă în 2014 au călătorit circa 158 de mii de moldoveni, până în 2019 numărul acestora a crescut de aproape șase ori. Pandemia COVID-19 a dus însă la o scădere semnificativă a călătoriilor, în 2020 numărul vizitelor fiind de aproape trei ori mai mic față de anul anterior. După 2022, situația a început să revină la normal, iar în 2023 s-au înregistrat peste 2,6 milioane de călătorii.

Datele oficiale arată că doar un procent foarte mic dintre moldoveni s-au confruntat cu refuzul de intrare sau au depășit durata legală a șederii. În 2023, cazurile de refuz au fost sub 0,3%.

Pe lângă facilitarea mobilității, regimul fără vize a însemnat și o economie semnificativă pentru cetățeni. Potrivit estimărilor, moldovenii au evitat cheltuieli de peste 270 de milioane de euro, bani care ar fi fost necesari pentru obținerea vizelor.

Regimul fără vize a contribuit nu doar la facilitarea vizitelor în scopuri personale, ci și la întărirea legăturilor culturale, educaționale și economice dintre Republica Moldova și statele europene.

Autoritățile afirmă că țara continuă să respecte angajamentele asumate în procesul de liberalizare a vizelor și ține cont de recomandările formulate anual de Comisia Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #Moldova #UE #vize

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.