La 28 aprilie se împlinesc 11 ani de când cetățenii Republicii Moldova pot călători fără viză în Uniunea Europeană, doar cu pașaportul biometric. Peste 2,5 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, potrivit IPN, realizând în total mai bine de 16 milioane de călătorii.

Liberalizarea regimului de vize a intrat în vigoare în 2014 și le oferă moldovenilor posibilitatea să se deplaseze fără viză pe o perioadă de până la 90 de zile, pe parcursul a 6 luni, în majoritatea statelor membre ale UE și în alte patru țări din spațiul Schengen: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Irlanda rămâne o excepție.

Libertatea de mișcare este însoțită de unele condiții. Cetățenii trebuie să dețină un pașaport biometric valabil, să poată justifica scopul vizitei și să dispună de mijloace financiare suficiente pe durata călătoriei. Totodată, rămâne valabilă obligația de a prezenta documentul de identitate pe durata întregii șederi, în cazul unui eventual control în interiorul spațiului Schengen.

În primii ani de aplicare, regimul fără vize a cunoscut o creștere constantă a numărului de utilizatori. Dacă în 2014 au călătorit circa 158 de mii de moldoveni, până în 2019 numărul acestora a crescut de aproape șase ori. Pandemia COVID-19 a dus însă la o scădere semnificativă a călătoriilor, în 2020 numărul vizitelor fiind de aproape trei ori mai mic față de anul anterior. După 2022, situația a început să revină la normal, iar în 2023 s-au înregistrat peste 2,6 milioane de călătorii.

Datele oficiale arată că doar un procent foarte mic dintre moldoveni s-au confruntat cu refuzul de intrare sau au depășit durata legală a șederii. În 2023, cazurile de refuz au fost sub 0,3%.

Pe lângă facilitarea mobilității, regimul fără vize a însemnat și o economie semnificativă pentru cetățeni. Potrivit estimărilor, moldovenii au evitat cheltuieli de peste 270 de milioane de euro, bani care ar fi fost necesari pentru obținerea vizelor.

Regimul fără vize a contribuit nu doar la facilitarea vizitelor în scopuri personale, ci și la întărirea legăturilor culturale, educaționale și economice dintre Republica Moldova și statele europene.

Autoritățile afirmă că țara continuă să respecte angajamentele asumate în procesul de liberalizare a vizelor și ține cont de recomandările formulate anual de Comisia Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #Moldova #UE #vize

O mega turbină eoliană construită în estul Germaniei a atins marți înălțimea finală de 365 de metri, devenind cea mai înaltă turbină eoliană din lume, a anunțat firma care o construiește, urmând să fie pusă în funcțiune în luna noiembrie, notează Agerpres.

„Telescoparea părții interioare a turnului”, o tehnică utilizată pentru a ajunge la înălțimi mari fără macarale, „marchează pasul decisiv în realizarea proiectului” de la Schipkau, a explicat compania Gicon într-un comunicat de presă.

„În timpul procesului de montaj, partea interioară a turnului a fost ridicată la înălțimea finală folosind un sistem de ridicare prin cablu”, o operațiune care a necesitat „o coordonare meticuloasă”, a explicat Gicon.

Lucrările se vor finaliza „în câteva zile” înainte de punerea oficială în funcțiune în noiembrie, a precizat compania.

Devenită a doua cea mai înaltă structură din Germania, cu doar trei metri mai scundă decât turnul de televiziune din Berlin (368 m), turbina eoliană de la Schipkau, al cărei turn se ridică la 300 m, este proiectată să valorifice vânturi mai puternice și să producă de două ori mai multă energie decât o turbină eoliană convențională, potrivit proiectantului său.

Construită ca una dintre cele aproximativ cincizeci de turbine eoliene din parcul eolian Schipkau demarat în anul 2000, structura gigantică din oțel ar trebui să furnizeze electricitate echivalentă cu consumul a 7.500 de locuințe timp de un an întreg, a declarat un oficial pentru AFP în timpul unei vizite la fața locului.

Finanțat de statul german cu suma de 20 până la 30 de milioane de euro, prin intermediul Agenției Federale pentru Inovații Disruptive (SPRIND), acest proiect a fost realizat într-o regiune minieră, unde minele urmează să fie închise treptat până în 2038, în conformitate cu obiectivele climatice ale Berlinului.

Această mega-turbină eoliană se dovedă a încercării celei mai mari economii a Europei de a rămâne competitivă în inovația energetică, pe fondul crizei industriale, al lipsei investițiilor și creșterii prețurilor la energie provocate de războaiele din Ucraina și Iran.

Acest proiect pilot are ca scop evaluarea fezabilității parcurilor eoliene „de nivel doi”, care ar permite o producție de energie semnificativ mai mare fără a fi nevoie de construirea de noi parcuri eoliene, subliniază Gicon.

Însă oponenții energiei eoliene, în special partidul de extremă dreapta AfD, critică turbina eoliană uriașă pentru impactul său asupra peisajului și biodiversității.