Ucraina are „nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia, a declarat miercuri, 4 septembrie, preşedintele Vladimir Zelenski pentru a explica o remaniere ministerială în curs care îl include și pe şeful diplomaţiei, Dmitro Kuleba, scrie Antena3.ro.

„Unii dintre ei sunt miniştri de cinci ani şi avem nevoie de o nouă energie”, a declarat Zelenski, care le-a mulţumit miniştrilor la final de mandat în cadrul unei conferinţe de presă comune cu prim-ministrul irlandez Simon Harris de la Kiev.

Parlamentul ucrainean a anunţat miercuri, 4 septembrie, că a acceptat demisia unui vicepremier, a ministrului pentru industrii strategice şi a altor doi colegi ai săi.

Sesiunea s-a încheiat înainte de a fi discutată demisia ministrului de externe Dmitro Kuleba, până acum cel mai important nume vizat de remanierea guvernamentală, informează membrii parlamentului pe platforma Telegram.

Dmitro Kuleba şi-a prezentat demisia miercuri, a anunţat preşedintele parlamentului ucrainean, Ruslan Stefanciuk. Mai mulți miniștri și-au prezentat deja demisiile, iar un consilier prezidențial a fost demis.

Stefanciuk a declarat că demisia urmează să fie discutată de legiuitori în curând, după ce preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski a declarat că au loc schimbări în guvern pentru a consolida şi obţine rezultatele dorite de Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că schimbările din guvernul Ucrainei nu vor influenţa „în niciun fel” perspectivele unui proces de negocieri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dmitro Kuleba, născut în 1981, a fost cel mai tânăr ministru al afacerilor externe din istoria Ucrainei, funcţie pe care o ocupă din 2020, şi unul dintre principalii interlocutori ai Occidentului de la izbucnirea războiului de agresiune al Rusiei la scară largă, în februarie 2022.

Anterior, Kuleba a ocupat funcţia de viceprim-ministru al Ucrainei pentru integrare europeană şi euroatlantică şi de reprezentant permanent al Ucrainei la Consiliul Europei între 2016 şi 2019. Kuleba a lucrat în serviciul diplomatic al Ucrainei şi în Ministerul Afacerilor Externe din 2003. El a renunţat la serviciul public în 2013, invocând dezacordul său cu direcţiile preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici şi a prezidat o fundaţie pentru diplomaţie culturală, participând la protestele Euromaidan din 2013-2014.

#remanieri #Ucraina #Vladimir Zelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.