Este OBLIGATORIU să bem apă după ce consumăm aceste produse. Cu toții le consumăm zilnic. Iată de ce este bine să ne hidratăm imediat după sau la scurt timp.

Recomandarea de a nu bea apă la masă sau imediat după este făcută de mulți medici, experți în nutriție etc. Și este bine să respectăm ce ne recomandă medicii și specialiștii.

Pe de altă parte, sunt situații când, după ce consumăm anumite alimente să ne deshidratăm. În aceste cazuri este obligatoriu să bem apă în cantități mai mari, la scurt timp după ce le-am consumat. Nu chiar în timpul consumului sau imediat, ci la o perioadă scurtă de timp.

De altfel, și organismul îți va semnala că are nevoie de apă. Cum? Ei bine, te va chinui setea imediat după ce ai mâncat aceste alimente.

Chiar sunt alimente care ne deshidratează și de aceea organismul „cere” apă, știut fiind că setea apare atunci când suntem deshidratați, scrie doctorulzilei.ro.

Mai grav este când consumăm alimente sau băuturi care ne deshidratează, dar corpul nu dăm semne că este cazul să bem apă. De ce este grav?

Pentru că astfel de produse – alimente sau băuturi – schimbă echilibrul de apă și sare și de aceea este obligatoriu să bem cât mai multă apă.

Așadar, dacă ai mâncat ceva sărat sau mezeluri, este neapărat să bei o cantitate mai mare de apă, dar este și cazul dulciurilor. Iată care sunt principalele produse după care trebuie neapărat să bem apă.

Orezul și făinoasele

Orezul este un produs folositor pentru eliminarea excesului de apă din organism și de aceea dietele pe bază de orez sunt atât de populare.

Dar greutatea se reduce din cauza pierderii semnificative a apei, care se va întoarce imediat ce vei încheia dieta.

Dacă te alimentezi timp îndelungat conform unor asemenea diete rişti să-ţi tulburi metabolismul de apă şi sare.

De asemenea, și pentru cereale uscate este nevoie de multă apă pentru a le putea digera.

Proteine de origine animală

După consumul produselor de origine animală, bogate în proteine, este obligatoriu să consumăm o cantitate mare de apă. De altfel, în cazul retenţiei de apă, nutriţioniştii recomandă de a consuma produse bogate în proteine de 3-4 ori pe zi.

Dacă nu suferi de tumefiere, ţine minte că un consum activ de proteine poate duce la deshidratare, notează OMactiv.

Pe lângă alte efecte nedorite, zahărul modifică echilibrul de sare şi apă, stimulează atât excreţia, cât şi retenţia de lichide în acelaşi timp. În plus, zahărul contribuie la îngroşarea şi oxidarea sângelui.

Biscuiți, fursecuri, chipsuri și alte snacks-uri

Multe produse ambalate cu un termen mare de valabilitate, cum ar fi chipsurile şi biscuiţii, sunt uscate, în schimb au sare din belşug. Așadar, acestea vor absorbi apa din organism pe măsură ce se deplasează prin tractul digestiv.

Sunt ca un burete și ne deshidratează, de aceea este bine să bem multă apă după ce le consumăm.

Murături

Poate ați observat că și în timp ce consumați murături vă este cumplit de sete. De altfel, sunt restaurante unde berea vine însoțită de murături sărate și, în unele cazuri, iuți. De ce?

Tocmai pentru că setea ne va face să consumăm mai multă bere. Dar berea înseamnă alcool. Iar consumul de alcool trebuie să fie făcut în paralel cu cel de apă. De exemplu, dacă am băut un pahar de bere, este bine să bem și unul de apă.

Este valabil și pentru vinuri și spirtoase. Setea chinuitoare după o noapte de beție, de pildă, este asociată cu deshidratarea. Într-adevăr, alcoolul elimină apa.

Totuși, mahmureala nu se explică prin deshidratare, ci este o consecinţă a volumului redus al sângelui, care circulă.

Lichidul nu se elimină din organism, ci pur şi simplu se acumulează în apa interstiţială dintre ţesuturi, provocând tumefiere.

Organismul are nevoie lichid pentru a completa volumul de sânge, care constă din apă în proporţie de 93% şi a intensifica activitatea renală pentru a elimina lichidul interstiţial.

Îngroşarea sângelui duce la creşterea tensiunii arteriale, deosebit de periculoasă pentru hipertensivi.

Cafea şi ceai

Cafeina este unul din cei mai buni diuretici naturali, adică activează secreția urinară. Iată de ce nu trebuie să faci abuz de ele – până la 3 ceşti pe zi este suficient.

Tot ce depăşeşte această limită are impact negativ asupra metabolismului de apă în organism. Așadar, pentru a regla pierderile de apă din organism, adaugă la norma zilnică de apă câteva pahare în plus, tot atâtea câte cafele sau ceaiuri ai consumat.

Dacă ai băut 3 cafele și 2 ceaiuri, trebuie să bei 5 pahare de apă în plus pe lângă doza zilnică recomandată. Dacă mai bei și 2-3 beri, mai ai încă tot atâta cantitate de apă în plus de consumat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #cafea #ceai #produse

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.