Reprezentanţii ruşi din din patru regiuni ucrainene aflate sub ocupaţia rusă au susţinut că vor organiza „referendumuri” privind aderarea la Federaţia Rusă în perioada 23-27 septembrie.

Reprezentanţii din teritoriile ocupate de Moscova din regiunile Doneţk şi Luhansk din est, precum şi din regiunile Herson şi Zaporojie din sud, şi-au anunţat planurile pe 20 septembrie. Kievul a avertizat că voturile ilegale de anexare nu vor schimba poziţia Ucrainei cu privire la războiul Rusiei.

„Rusia a fost şi rămâne un agresor care ocupă ilegal părţi din pământul ucrainean. Ucraina are tot dreptul să-şi elibereze teritoriile şi va continua să le elibereze indiferent ce are de spus Rusia”, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba pentru The Kyiv Independent.

Ucraina a precizat mai devreme că nu vor exista discuţii de pace dacă Rusia decide să organizeze referendumuri în teritoriile ocupate. Occidentul a denunţat, de asemenea, planurile Moscovei de a organiza „referendumuri”. Consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a spus că Washingtonul respinge orice astfel de voturi „fără echivoc”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a numit astfel de planuri drept „o parodie” şi „cinism”, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz le-a denunţat ca fiind o „farsă”. Rusia a anexat pentru prima dată ilegal teritoriul Ucrainei în 2014. În urma unui „referendum” fals în Peninsula Crimeea, Moscova a declarat-o teritoriu rus. Majoritatea ţărilor continuă să recunoască Crimeea ca parte a Ucrainei. Moscova vorbeşte de mult despre organizarea de „referendumuri” false în sudul şi estul Ucrainei în timpul invaziei pe scară largă, dar nu a reuşit să le facă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anunţurile privind votul vin pe fondul contraofensivei de succes a Ucrainei în nord-est şi a progreselor armatei ucrainene în sud. Tot pe 20 septembrie, parlamentul rus a adoptat amendamente care prelungesc pedepsele de închisoare la 10-15 ani pentru dezertare, jaf şi alte acte de război. Conceptele de „mobilizare, lege marţială şi stare de război” au fost introduse în Codul penal rus. Printre noile măsuri se numără că cei care refuză să servească în armată riscă acum până la trei ani de închisoare.

Răspunderea penală îi aşteaptă acum şi pe rezerviştii care nu se prezintă dacă sunt chemaţi la pregătire militară. În urma ştirii, mass-media rusă controlată de stat a anunţat un discurs televizat al dictatorului rus Vladimir Putin în seara zilei de 20 septembrie, urmat de un discurs al ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu. Cu toate acestea, ambele par să fi fost anulate sau amânate.