Adrian Băluțel, unul dintre candidații PAS ales deputat în viitorul Parlament, a explicat motivul pentru care Igor Grosu, președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, nu a preluat funcția de prim-ministru, chiar dacă formațiunea sa deține cele mai multe mandate în noul Parlament.

„Republica Moldova este un stat parlamentar vreau să reiterăm acest fapt și domnul Grosu țintește funcția de speaker. Mai mult ca atât, în Parlament, în Fracțiunea partidului Acțiune și Solidaritate nu suntem doar membri de partid pentru că am avut același exercițiu în cadrul listei de partid. Avem membri, deputați, în fracțiunea PAS care nu sunt deputați PAS și atunci avem nevoie de un exercițiu consultativ, de un exercițiu democratic în interiorul fracțiunii. Domnul Grosu este cel mai indicat ca să susțină acest efort în cadrul echipei. Mai mult ca atât, reieșind din faptul că suntem o republică parlamentară și procesul de integrare europeană și procesul reformelor se va întâmpla inclusiv în Parlament. Avem nevoie de o voce puternică și un liderism demonstrat în cadrul Parlamentului la fel”, a declarat Băluțel.

Adrian Băluțel a subliniat că rolul Parlamentului este esențial în procesul de integrare europeană și în promovarea reformelor.

#Adrian Balutel #Igor Grosu #parlament

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.