Aproape toți locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit Biroului de Reintegrare, peste 350.000 din cei aproximativ 365.000 de locuitori ai regiunii dețin cetățenia Moldovei, ceea ce înseamnă aproape 98% din populație.

Cu toate acestea, Kremlinul continuă politica de influență în regiune. Recent, Vladimir Putin a semnat un decret prin care simplifică acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului.

În același timp, Rusia menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. În regiunea transnistreană staționează aproximativ 1.700 de militari ruși. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat clar că Uniunea Europeană va cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și al Georgiei în cadrul eventualelor negocieri privind Ucraina.

Prezența armatei ruse în Republica Moldova reprezintă o încălcare a suveranității statului și o amenințare directă la adresa securității regionale.

De ce ar avea nevoie locuitorii regiunii transnistrene de cetățenia Federației Ruse, în condițiile în care majoritatea sunt deja cetățeni ai Republicii Moldova?
De ce Kremlinul încearcă să crească numărul cetățenilor ruși din stânga Nistrului?
Ce riscuri politice și de securitate poate aduce „pașaportizarea” regiunii transnistrene?
Ar putea Rusia folosi pretextul „protejării cetățenilor ruși” pentru a interveni în regiunea transnistreană?
Cum ar trebui să reacționeze autoritățile de la Chișinău în fața acestei noi strategii a Kremlinului?
Cum ar putea influența această situație procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană?
În câte dosare examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind regiunea transnistreană a fost găsită vinovată Rusia?
De ce este considerată Rusia responsabilă pentru încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană?
Care este situația actuală a prezenței militare ruse în regiunea transnistreană?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 29 mai, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri.

#pașaport rusesc #Transnistria #Valeriu Chiveri

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.