Aproape toți locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit Biroului de Reintegrare, peste 350.000 din cei aproximativ 365.000 de locuitori ai regiunii dețin cetățenia Moldovei, ceea ce înseamnă aproape 98% din populație.

Cu toate acestea, Kremlinul continuă politica de influență în regiune. Recent, Vladimir Putin a semnat un decret prin care simplifică acordarea cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului.

În același timp, Rusia menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. În regiunea transnistreană staționează aproximativ 1.700 de militari ruși. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat clar că Uniunea Europeană va cere retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și al Georgiei în cadrul eventualelor negocieri privind Ucraina.

Prezența armatei ruse în Republica Moldova reprezintă o încălcare a suveranității statului și o amenințare directă la adresa securității regionale.

De ce ar avea nevoie locuitorii regiunii transnistrene de cetățenia Federației Ruse, în condițiile în care majoritatea sunt deja cetățeni ai Republicii Moldova?
De ce Kremlinul încearcă să crească numărul cetățenilor ruși din stânga Nistrului?
Ce riscuri politice și de securitate poate aduce „pașaportizarea” regiunii transnistrene?
Ar putea Rusia folosi pretextul „protejării cetățenilor ruși” pentru a interveni în regiunea transnistreană?
Cum ar trebui să reacționeze autoritățile de la Chișinău în fața acestei noi strategii a Kremlinului?
Cum ar putea influența această situație procesul de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană?
În câte dosare examinate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind regiunea transnistreană a fost găsită vinovată Rusia?
De ce este considerată Rusia responsabilă pentru încălcările drepturilor omului în regiunea transnistreană?
Care este situația actuală a prezenței militare ruse în regiunea transnistreană?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 29 mai, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri.

#pașaport rusesc #Transnistria #Valeriu Chiveri

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.