Tensiunile cresc în Moldova, o țară mică de la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că a pus bazele unei lovituri de stat care ar putea trage națiunea în războiul de la Kremlin, scrie CNN într-un reportaj amplu.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că folosește „sabotori” deghizați în civili pentru a stârni tulburările într-o perioadă de instabilitate politică, reluând avertismente similare din partea președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski.

Între timp, președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat fără temei Kievul că își plănuiește propriul atac asupra unui teritoriu pro-rus din Moldova, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că el ar crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea.

Președintele american, Joe Biden, a întâlnit-o pe Maia Sandu în sfârșitul călătoriei sale la Varșovia săptămâna trecută, marcând aniversarea unui an de la invazia Rusiei. Deși nu există niciun semn că a acceptat invitația ei de a efectua o vizită, Casa Albă a spus că a reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova.

Ce se întâmplă în Moldova?

La începutul acestei luni, Zelenski a avertizat că serviciile de informații ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a unei situații politice deja volatile din Moldova.

Demisia recentă a prim-ministrului țării a urmat unei perioade de criză în curs de desfășurare, marcată de creșterea prețurilor la gaze și de o inflație vertiginoasă. Noul prim-ministru al Republicii Moldova a continuat eforturile guvernului pro-UE, dar proteste pro-rusi au avut loc de atunci în capitala, Chișinău, susținute de un partid politic marginal pro-Moscova.

Pe fondul tensiunilor, președintele Republicii Moldova a emis o acuzație directă că Rusia caută să profite de situație.

Sandu a spus că în toamna trecută guvernul a planificat „o serie de acțiuni care implică sabotori care au urmat pregătire militară și sunt deghizați în civili pentru a desfășura acțiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale și luări de ostatici”. Sandu a mai susținut că indivizi deghizat în „așa-zisa opoziție” vor încerca să forțeze schimbarea puterii la Chișinău prin „acțiuni violente”.

„Este clar că aceste amenințări din partea Rusiei și apetitul de a escalada războiul față de noi este foarte mare”, a declarat pentru CNN Iulian Groza, fostul viceministru de externe al Republicii Moldova și acum director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău. „Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina (de) război”, a spus el. „Suntem încă o țară mică, care are încă o economie subdezvoltată și asta creează multă presiune.”

Ce planifică Rusia?

În ciuda pledoariilor de nevinovăție ale Moscovei, acțiunile cu privire la Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care le-a făcut înaintea anexării Crimeei în 2014 și a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei anul trecut.

Marți, Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care a recunoscut parțial independența Moldovei.

Apoi, joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregătește o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse a Moldovei Transnistria „în viitorul apropiat”.

Nu s-au oferit dovezi sau detalii suplimentare care să susțină acuzația ministerului, iar aceasta a fost demolată de Moldova.

Dar afirmația i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmații similare, neîntemeiate, că rușii erau vizați în Donbas – flancul de est al Ucrainei unde Moscova a sprijinit militanții separatiști din 2014 – permițându-i să-și arunce invazia ţării ca o problemă de autoapărare.

„A fost cazul înainte – am văzut activități constante ale Rusiei care încearcă să exploreze și să exploateze spațiul informațional din Moldova folosind propaganda”, a spus Groza. „Odată cu războiul, toate aceste instrumente pe care Rusia le folosea înainte au fost multiplicate și intensificate”, a spus el. „Ceea ce vedem este o reactivare a împuterniciților politici ruși în Moldova”.

„Văd o mulțime de amprente ale forțelor ruse, ale serviciilor rusești în Moldova”, a declarat prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki pentru CBS duminica trecută. „Aceasta este o țară foarte slabă și cu toții trebuie să-i ajutăm.”

De ce are Rusia un punct de sprijin în Moldova?

În centrul intereselor Rusiei în Moldova se află Transnistria, un teritoriu separatist care se alunecă de-a lungul flancului estic al țării și a găzduit trupe rusești de zeci de ani.

Teritoriul – o enclavă de 1.300 de mile pătrate pe malul estic al râului Nistru – a fost locul unui avanpost militar rus în ultimii ani ai Războiului Rece. S-a declarat republică sovietică în 1990, opunându-se oricărei încercări a Moldovei de a deveni stat independent sau de a fuziona cu România după dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Când Moldova a devenit independentă în anul următor, Rusia s-a introdus rapid ca așa-numită „forță de menținere a păcii” în Transnistria, trimițând trupe în sprijinul separatiștilor pro-Moscova acolo.

De ce contează Moldova?

Moldova este o țară aflată la o răscruce între est și vest. Guvernul său și majoritatea cetățenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar țara a obținut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduiește și o facțiune separatistă al cărei sentiment Moscova a căutat cu nerăbdare să-l enerveze.

Acesta a fost un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete rusești trecând în spațiul aerian moldovenesc de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei luni.

O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să tragă teritoriul în invazia sa.

Progresul militar zdruncinat al Rusiei de atunci a atenuat temporar aceste temeri. Dar oficialii din Moldova au avertizat Occidentul că țara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.

Luna trecută, șeful Serviciului de Securitate al Republicii Moldova a avertizat că există un risc „foarte mare” ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă în estul Moldovei în 2023. Moldova nu este membră NATO, ceea ce o face mai vulnerabilă în agenda lui Putin.

În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou să se strecoare spre Odesa și apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, în esență, un pod terestru care traversează sudul Ucrainei și la câțiva centimetri și mai aproape de teritoriul NATO.

#NATO #Republica Moldova #Vladimir Putin

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.