Tensiunile cresc în Moldova, o țară mică de la granița de sud-vest a Ucrainei, unde Rusia a fost acuzată că a pus bazele unei lovituri de stat care ar putea trage națiunea în războiul de la Kremlin, scrie CNN într-un reportaj amplu.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat Rusia că folosește „sabotori” deghizați în civili pentru a stârni tulburările într-o perioadă de instabilitate politică, reluând avertismente similare din partea președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski.

Între timp, președintele rus, Vladimir Putin, a acuzat fără temei Kievul că își plănuiește propriul atac asupra unui teritoriu pro-rus din Moldova, unde Moscova are un punct de sprijin militar, sporind temerile că el ar crea un pretext pentru o anexare în stil Crimeea.

Președintele american, Joe Biden, a întâlnit-o pe Maia Sandu în sfârșitul călătoriei sale la Varșovia săptămâna trecută, marcând aniversarea unui an de la invazia Rusiei. Deși nu există niciun semn că a acceptat invitația ei de a efectua o vizită, Casa Albă a spus că a reafirmat sprijinul pentru „suveranitatea și integritatea teritorială” a Republicii Moldova.

Ce se întâmplă în Moldova?

La începutul acestei luni, Zelenski a avertizat că serviciile de informații ucrainene au interceptat un plan rusesc de destabilizare a unei situații politice deja volatile din Moldova.

Demisia recentă a prim-ministrului țării a urmat unei perioade de criză în curs de desfășurare, marcată de creșterea prețurilor la gaze și de o inflație vertiginoasă. Noul prim-ministru al Republicii Moldova a continuat eforturile guvernului pro-UE, dar proteste pro-rusi au avut loc de atunci în capitala, Chișinău, susținute de un partid politic marginal pro-Moscova.

Pe fondul tensiunilor, președintele Republicii Moldova a emis o acuzație directă că Rusia caută să profite de situație.

Sandu a spus că în toamna trecută guvernul a planificat „o serie de acțiuni care implică sabotori care au urmat pregătire militară și sunt deghizați în civili pentru a desfășura acțiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale și luări de ostatici”. Sandu a mai susținut că indivizi deghizat în „așa-zisa opoziție” vor încerca să forțeze schimbarea puterii la Chișinău prin „acțiuni violente”.

„Este clar că aceste amenințări din partea Rusiei și apetitul de a escalada războiul față de noi este foarte mare”, a declarat pentru CNN Iulian Groza, fostul viceministru de externe al Republicii Moldova și acum director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Chișinău. „Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina (de) război”, a spus el. „Suntem încă o țară mică, care are încă o economie subdezvoltată și asta creează multă presiune.”

Ce planifică Rusia?

În ciuda pledoariilor de nevinovăție ale Moscovei, acțiunile cu privire la Moldova seamănă izbitor cu măsurile pe care le-a făcut înaintea anexării Crimeei în 2014 și a invaziei sale pe scară largă a Ucrainei anul trecut.

Marți, Putin a revocat un decret de politică externă din 2012 care a recunoscut parțial independența Moldovei.

Apoi, joi, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că „pregătește o provocare armată” împotriva regiunii separatiste pro-ruse a Moldovei Transnistria „în viitorul apropiat”.

Nu s-au oferit dovezi sau detalii suplimentare care să susțină acuzația ministerului, iar aceasta a fost demolată de Moldova.

Dar afirmația i-a pus pe liderii occidentali în alertă, venind la aproape exact un an după ce Putin a făcut afirmații similare, neîntemeiate, că rușii erau vizați în Donbas – flancul de est al Ucrainei unde Moscova a sprijinit militanții separatiști din 2014 – permițându-i să-și arunce invazia ţării ca o problemă de autoapărare.

„A fost cazul înainte – am văzut activități constante ale Rusiei care încearcă să exploreze și să exploateze spațiul informațional din Moldova folosind propaganda”, a spus Groza. „Odată cu războiul, toate aceste instrumente pe care Rusia le folosea înainte au fost multiplicate și intensificate”, a spus el. „Ceea ce vedem este o reactivare a împuterniciților politici ruși în Moldova”.

„Văd o mulțime de amprente ale forțelor ruse, ale serviciilor rusești în Moldova”, a declarat prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki pentru CBS duminica trecută. „Aceasta este o țară foarte slabă și cu toții trebuie să-i ajutăm.”

De ce are Rusia un punct de sprijin în Moldova?

În centrul intereselor Rusiei în Moldova se află Transnistria, un teritoriu separatist care se alunecă de-a lungul flancului estic al țării și a găzduit trupe rusești de zeci de ani.

Teritoriul – o enclavă de 1.300 de mile pătrate pe malul estic al râului Nistru – a fost locul unui avanpost militar rus în ultimii ani ai Războiului Rece. S-a declarat republică sovietică în 1990, opunându-se oricărei încercări a Moldovei de a deveni stat independent sau de a fuziona cu România după dezintegrarea Uniunii Sovietice.

Când Moldova a devenit independentă în anul următor, Rusia s-a introdus rapid ca așa-numită „forță de menținere a păcii” în Transnistria, trimițând trupe în sprijinul separatiștilor pro-Moscova acolo.

De ce contează Moldova?

Moldova este o țară aflată la o răscruce între est și vest. Guvernul său și majoritatea cetățenilor săi doresc legături mai strânse cu UE, iar țara a obținut statutul de candidat anul trecut. Dar găzduiește și o facțiune separatistă al cărei sentiment Moscova a căutat cu nerăbdare să-l enerveze.

Acesta a fost un punct de foc la periferia invaziei Ucrainei de către Rusia în ultimul an, cu rachete rusești trecând în spațiul aerian moldovenesc de mai multe ori, inclusiv la începutul acestei luni.

O serie de explozii în Transnistria în aprilie anul trecut a stârnit îngrijorarea că Putin caută să tragă teritoriul în invazia sa.

Progresul militar zdruncinat al Rusiei de atunci a atenuat temporar aceste temeri. Dar oficialii din Moldova au avertizat Occidentul că țara lor ar putea fi următoarea pe lista lui Putin.

Luna trecută, șeful Serviciului de Securitate al Republicii Moldova a avertizat că există un risc „foarte mare” ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă în estul Moldovei în 2023. Moldova nu este membră NATO, ceea ce o face mai vulnerabilă în agenda lui Putin.

În cazul în care Rusia lansează o ofensivă de primăvară care se concentrează pe sudul Ucrainei, ar putea căuta din nou să se strecoare spre Odesa și apoi să se conecteze cu Transnistria, creând, în esență, un pod terestru care traversează sudul Ucrainei și la câțiva centimetri și mai aproape de teritoriul NATO.

#NATO #Republica Moldova #Vladimir Putin

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.