Presa de la Moscova și cea pro-rusă din Republica Moldova au vorbit în termeni acizi despre demisia premierului Alexandru Munteanu. De ce ar interesa rușii de rând nepotismul de la Chișinău și cum le-ar schimba viața aceste informații nu este clar. Totuși, mașinăria de propagandă nu a scăpat momentul și a abordat subiectul, pe alocuri mai neutru, pe alocuri mai exagerat, notează Disinfo.md.

Deși se discuta de ceva timp prin culise eventuala demisie, în primele ore după anunț instituțiile media cu viziuni pro-Kremlin au pus accent pe caracterul „neașteptat” al deciziei și pe lipsa unor explicații detaliate din partea premierului. Această ambiguitate a fost rapid transformată într-un argument pentru speculații despre instabilitatea politică de la Chișinău.

Mai multe publicații apropiate de spațiul informațional rus au mers mai departe, prezentând demisia drept „începutul sfârșitului” pentru actuala putere. În același timp, au fost amplificate declarațiile opoziției, care a calificat situația drept o dovadă a eșecului guvernării și a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

KP, de exemplu, a scris că demisia Guvernului Moldovei ar însemna sentință pentru PAS. Canalul Mir24 a pus accent chiar chiar în titlu pe declarația lui Igor Dodon, care vrea alegeri anticipate. Publicația rusă OSN Media (Serviciul Public de Știri) a citat în general canalul de Telegram al Victorie Furtună, când a scris despre demisia premierului Moldovei. De ce este atât de relevantă declarația fostei angajate de la Procuratură, care are legături cu Șor, nu deține vreo funcție în stat, iar partidul său nu este unul parlamentar, ar trebui să explice jurnaliștii ruși.

Publicațiile pro-ruse au asociat demisia cu numirile rudelor și prietenilor oficialilor de rang înalt, inclusiv ai președintei, în instituții publice, cu salarii foarte mari. Bunăoară, The Insider a menționat scandalul de la Moldatsa și a scris că populația este nemulțumită de reforma fiscală. Publicația a invocat și neînțelegeri politice între președintă și Executiv, dar și între miniștri în general.

Deși unii jurnaliști ruși au adoptat un ton mai rezervat în faza inițială, limitându-se la redarea faptelor și a reacțiilor politice, prin selectarea anumitor declarații și contexte, a fost sugerată ideea unei guvernări slabe și afectate de conflicte interne. Dacă versiunea rusească a The Insider a fost mai acidă în formulări, RBC a scris mai neutru că demisia are loc pe fondul scandalului de la Moldatsa.

Abordarea pare să urmeze un tipar cunoscut: un eveniment izolat este amplificat, interpretat și integrat într-un narativ mai larg despre instabilitate și eșec politic. De această dată, demisia premierului a fost utilizată pentru a alimenta discursul privind necesitatea schimbării puterii și organizarea alegerilor anticipate.

Valul de manipulare s-a intensificat după conferința de presă a Maiei Sandu. KP a acuzat președinta că l-a făcut pe Alexandru Munteanu „țap ispășitor”.

TASS a plasat la scurt timp după declarații comentariul lui Igor Dodon, care invoca din nou necesitatea organizării alegerilor anticipate. Agenția rusă de stat a mai accentuat că opoziția acuză guvernarea de criză politică, a amintit despre demisiile Nataliei Gavrilița și a lui Dorin Recean și a sugerat că toate aceste plecări au avut loc din cauza situației economice precare și crizei care a început încă în 2023.

Ideile cheie transmise de presa rusă și pro-rusă sunt, de fapt, repetarea narativele partidelor de la Chișinău, apropiate de Kremlin. Declanșarea alegerilor anticipate este unul dintre subiectele cheie discutate. În caz că acestea se vor desfășura, Moldova ar putea reveni în sfera de influență a Rusiei.

Pe canale de Telegram deja se vehiculează despre eventuale plecări din PAS, fapt care ar putea face imposibilă numirea unui nou Guvern și, drept urmare, declanșarea alegerilor anticipate. Dacă se confirmă sau nu, rămâne să aflăm.

Cert este că nici valul de manipulare, nici criza politică, cu atât mai mult anticipatele, nu vor aduce prea mult bine țării. Pe acest fundal, Euronews anunță că UE va deschide încă un cluster de negocieri cu Moldova, însă nu este clar deocamdată cine îl va negocia – guvernul interimar sau unul nou investit.

Eventualele alegeri anticipate, pe care și le-ar dori atât de mult Kremlinul, ar putea însemna și tergiversarea extremă a procesului de aderare la UE, mai ales dacă la putere vine o majoritate pro-rusă. Iar tensiunile politice se pare că abia încep.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Munteanu #demisie #presa rusa #propagandă

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.