În timp ce în orașe avem bancomate la tot pasul, la țară, chiar și pensiunile turistice, lucrurile se complică. Pe lângă multe lipsuri, Moldova rurală este ruptă și de serviciile bancare moderne, scrie BANI.MD.

Oamenii de la sate, care au carduri, ajung tot la oraș ca să-și scoată banii, ori să își achite facturile. Țăranii preferă să țină în portofele bani, nu un simplu plastic, spun comercianții care, din acest motiv, nici nu s-au dotat cu POS-uri. Toată lumea plătește cash. Oamenii se tem și că banii lor nu ar fi în siguranță dacă i-ar tine pe card. În plus, cu un card nu poți lua pe datorie. În orașele țării situația este exact invers.

„Volumul, cât și infrastructura plăților cu cardul în Republica Moldova arată o dinamică pozitivă puternică. Totuși, analiza comparativă a evoluției plăților electronice în Republica Moldova și în Zona euro scoate în evidență un potențial încă foarte mare de creștere. Actualmente la un locuitor al Republicii Moldova revine aproximativ un card bancar (0.9 carduri la sfârșitul anului 2021), ceea ce este cu 42% mai mult decât în 2017. În Zona euro acest indicator este de două ori mai mare, unui locuitor revenindu-i 1.8 carduri (2020)”, potrivit unei analize a economistei Marina Soloviova de la Expert Grup.

Numărul de terminale POS în Republica Moldova, la 30.09.2021, a fost de 10,065 la un milion de locuitori (+65% față de anul 2017), iar în Zona euro – de trei ori mai mare (35,579 la un milion de locuitori la sfârșitul anului 2020).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bani.md #carduri bancare #economia Moldovei

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.