Decesul prezentatorului TV britanic Michael Mosley în urma unei drumeții pe caniculă în Symi, Grecia, a stârnit îngrijorări la nivel global, subliniind pericolele acestui fenomen în creștere, raportează CNN. Grecia se confruntă cu temperaturi extreme de la începutul verii, depășind 40 de grade Celsius.

Pe fondul acestor condiții, un turist olandez a fost găsit decedat pe insula Samos, sâmbătă. A doua zi, corpul unui turist american a fost descoperit pe Mathraki, o insulă mică din largul Corfu. Un alt american, Albert Calibet, rămâne dispărut după ce a plecat într-o drumeție pe Amorgos pe 11 iunie. De asemenea, două femei franceze sunt dispărute pe Sikinos după o plimbare.

„Există un tipar comun: toți au plecat la drumeție pe fondul temperaturilor ridicate”, a declarat Petros Vassilakis, purtătorul de cuvânt al forțelor de poliție din sudul Mării Egee.

Un număr tot mai mare de specialiști susțin că valul de decese în rândul turiștilor străini din Grecia, în condiții de caniculă, ar putea fi legat de efectele încă prost înțelese ale căldurii extreme asupra corpului uman, în special asupra creierului. Simptomele cunoscute ale acestui fenomen includ confuzia, alterarea capacității de decizie și a percepției asupra riscurilor.

Efectele căldurii extreme asupra creierului

Cercetările din domeniu se află într-o cursă contra cronometru pentru a ține pasul cu schimbările climatice, care generează valuri de căldură din ce în ce mai lungi și mai severe, conform CNN. Tradițional, studiile se concentrau asupra impactului temperaturilor extreme asupra mușchilor, pielii, plămânilor și inimii.

„Pentru mine însă, creierul este cheia tuturor, pentru că este comutatorul principal pentru organism”, a declarat dr. Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie la Universitatea din South Wales.

Dr. Damian Bailey subliniază importanța evitării deshidratării, deoarece transpirația excesivă poate epuiza lichidele mai rapid decât pot fi reumplute. Experții recomandă consumul de băuturi cu electroliți pentru a compensa fluidele pierdute. De asemenea, utilizarea aplicațiilor de urmărire GPS este esențială pentru ca persoanele apropiate să fie informate cu privire la locație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigarea cauzelor exacte ale deceselor turiștilor din Grecia va necesita timp, însă o lecție poate fi învățată din aceste tragedii: „Nu contează cât de inteligent ești sau cât de în formă crezi că ești: dacă ieși afară la temperaturi de peste 40 grade Celsius, ești în pericol”, a concluzionat dr. Bailey

Reamintim că recent, prezentatorul britanic Michael Mosley a fost găsit decedat în Grecia după ce a fost dat dispărut în timpul unei vacanțe. Autoritățile elene au descoperit trupul acestuia într-o peșteră din insula Symi.

#canicula #decese #Grecia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.