De ce ne îndrăgostim de fapt de o anumită persoană. Principalele motive

Intimitate

Îndrăgostirea din motive intime poate fi descrisă ca având o prietenie de bază. Dacă unei persoane de sex opus îi lipsește angajamentul și pasiunea, știința spune că vom fi atrași de cineva care transmite căldură și dorință de angajament. Pe lângă dezvoltarea unei legături strânse, multe persoane caută intimitate pentru a se simți mai protejate și apreciate. Nu totul serezumă doar la sex, sunt de părere specialiștii. Cui nu îi place să se simtă îngrijit și iubit? Femeile în special, caută un bărbat care să le ofere afecțiune și atenție.

Nu-i de mirare că unele chiar preferă să pună stop unei legături care nu le aduce împlinire. Singurătatea în doi este foarte toxică și produce multă nefericire. De aceea femeile, dar și bărbații, doresc să aibă o legătură emoțională cu o persoană care să le fie alături necondiționat.

Pasiune

Este normal să ne îndrăgostim din cauza dorinței sau a sentimentelor puternice pe care le simțim pentru o persoană. Dragostea pasională este dezvoltată ca rezultat al sentimentelor care duc la atracție sexuală, interes fizic și dragoste. Când vezi pe cineva care îți place, ești captivat de acel ceva care te atrage în mod deosebit. Atracția este fizică este la fel de importantă. Poate exista chiar o admirație pentru aspectul fizic, pentru ochi și corp.

În absența intimității și a angajamentului, se dezvoltă infatuarea față de persoana iubită. Oamenii sunt atrași și dezvoltă rapid pasiunea. Poți să fii cu cineva ani de zile și să nu simți că există ceva comun între tine și acea persoană. La polul opus, este posibil să simți o atracție iremediabilă pentru altcineva, iar chimia să fie favorabilă proape instantaneu.

Angajament

Angajamentul înseamnă iubire deplină. Persoanele care caută angajamentul doresc stabilitate și o relație sănătoasă. Dacă unii caută doar angajament, este posibil să le lipsească atracția sexuală și interesele de prietenie de bază. De aici apar problemele și pot deveni interesante alte persoane care apar la orizont.

Potrivit specialiștilor, în timpurile moderne, cei tineri sunt interesați mai mult de aventuri, decât de relații. Obiectivizarea vine din consumerism. Cu cât cultura devine mai consumistă, cu atât oamenii au mai puțin interes pentru angajamente. Dar acest lucru se schimbă odată cu vârsta, cu experiența acumulată și cu maturizarea.

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.