Directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, explică de ce prețul perfectării pașapoartelor nu scade după deconspirarea schemei privind blanchetele actelor de identitate. Deși dosarul a fost trimis Procuraturii Anticorupție, deocamdată investigațiile bat pasul pe loc, iar contractul cu compania străină nu este anulat. În plus, chiar dacă banii nu mai sunt transferați companiei din Bulgaria, prețul perfectării actelor rămâne neschimbat, până când se va demonstra în instanță că este vorba despre o schemă de delapidare a banilor publici. Mai multe declarații pe subiect au fost făcute, potrivit IPN, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de duminică, 6 februarie curent.

Încă la preluarea mandatului din vara trecută, directorul ASP a făcut publică schema frauduloasă din cadrul instituției, prin intermediul căreia, fiecare cetățean achita o sumă suplimentară pentru perfectarea pașapoartelor. La perfectarea fiecărui pașaport se lua o taxă de tip „royalty” de peste 13 euro. Pe perioada fostelor conduceri ASP, banii erau transferați unei companii din străinătate care se ocupa de „tipărirea” actelor. Mircea Eșanu spune că deși a pus la dispoziția Procuraturii toate actele ce confirmă prezența unei scheme, nu există finalitate pe acest caz.

„La perfectarea fiecărui pașaport s-a perceput o taxă suplimentară de 13,5-14 euro. 40% din costul unui pașaport pleca în altă parte. Astăzi acest dosar se află la Procuratura Anticorupție. Însă pe acest dosar nu văd nicio mișcare. Mă deranjează această pauză de la Procuratură, pentru că deocamdată doar noi avem convingerea că asta este o fraudă, ea trebuie demonstrată, până la proba contrarie. Deocamdată, ASP este în situația să achite acești bani. Această companie este o imprimerie privată, așa cum în România sau Ucraina este imprimeria națională, este o tipografie”.

Directorul ASP mai adaugă că atât timp cât instanța nu anulează acest contract, instituția nu poate reduce prețul pașapoartelor. Totuși, banii nu mai sunt transferați companiei buclucașe din Bulgaria, ci rămân în bugetul ASP.

„Deocamdată, avem angajamente contractuale, contractul pe care îl avem încă nimeni nu l-a anulat. Banii se duc la ASP, noi am acoperit toate datoriile pe care ASP le avea către instituțiile creditoare, la 3 bănci, noi am reușit cu aceste economii să închidem complet datoriile. Astăzi ASP nu mai are un leu datorii către instituțiile bancare. Când am preluat mandatul, ASP avea datorii de 180 de milioane de lei. Pot să bănuiesc doar că banii din această schemă s-au regăsit, inclusiv, în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale”.

Din anul 2014, de când a fost pusă la cale schema, peste 40 de milioane de euro, din banii cetățenilor care și-au perfectat actele, au ajuns în conturile companiei străine.

#ASP #Mircea Esanu #pasapoarte #taxă suplimentară

Patru formațiuni politice ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, potrivit datelor Barometrului Opiniei Publice 2026, prezentat de Institutul de Politici Publice. Astfel, 27% dintre respondenți spun că ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate, 11,2% pentru Partidul Socialiștilor, 8,6% pentru Partidul Democrația Acasă, iar 5,7% pentru Partidul Politic Partidul Nostru. În același timp, aproape o treime dintre cei intervievați sunt indeciși.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 24,2% dintre respondenți nu știu cu cine ar vota, 4,9% spun că nu ar participa la alegeri, iar 4,8% nu au oferit un răspuns. El a precizat că redistribuirea opțiunilor alegătorilor indeciși ar putea modifica configurația rezultatelor. În calculul prezentat, Partidul Comuniștilor, care a înregistrat 4,5% în intenția de vot, ar depăși astfel pragul electoral.

Totodată, sondajul indică un interes relativ redus pentru politică. Astfel, 26,8% dintre respondenți spun că sunt foarte interesați sau interesați de politică, în timp ce 44,5% afirmă că sunt puțin sau deloc interesați. Alți 28,5% spun că nu sunt nici mult, nici puțin interesați.

Datele cercetării arată și un nivel ridicat de neîncredere în corectitudinea alegerilor. Aproape 60% dintre participanți consideră că alegerile din Republica Moldova nu sunt libere și corecte, în timp ce 34,5% sunt de părere că acestea sunt libere și corecte. În același timp, peste 72% dintre respondenți spun că țara nu este guvernată potrivit voinței poporului, iar 21,6% au o opinie contrară.

Referindu-se la nivelul de încredere în partidele politice, Arcadie Barbăroșie a precizat că, în cazul PAS, 26% dintre respondenți au declarat că au oarecare încredere, iar 10% – multă încredere. În total, 36% dintre respondenți au încredere în partid. În cazul PSRM, cele două categorii însumează 29,6%, iar pentru Partidul Democrația Acasă nivelul de încredere este de 24,7%. În cazul PPPN, ponderea este de 24,6%.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group. Sondajul a fost efectuat în perioada 25 august – 11 septembrie, pe un eșantion de 1 116 persoane. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a BOP a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate pe baza declarațiilor organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

#formatiuni politice #parlament