Directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, explică de ce prețul perfectării pașapoartelor nu scade după deconspirarea schemei privind blanchetele actelor de identitate. Deși dosarul a fost trimis Procuraturii Anticorupție, deocamdată investigațiile bat pasul pe loc, iar contractul cu compania străină nu este anulat. În plus, chiar dacă banii nu mai sunt transferați companiei din Bulgaria, prețul perfectării actelor rămâne neschimbat, până când se va demonstra în instanță că este vorba despre o schemă de delapidare a banilor publici. Mai multe declarații pe subiect au fost făcute, potrivit IPN, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, ediția din seara de duminică, 6 februarie curent.

Încă la preluarea mandatului din vara trecută, directorul ASP a făcut publică schema frauduloasă din cadrul instituției, prin intermediul căreia, fiecare cetățean achita o sumă suplimentară pentru perfectarea pașapoartelor. La perfectarea fiecărui pașaport se lua o taxă de tip „royalty” de peste 13 euro. Pe perioada fostelor conduceri ASP, banii erau transferați unei companii din străinătate care se ocupa de „tipărirea” actelor. Mircea Eșanu spune că deși a pus la dispoziția Procuraturii toate actele ce confirmă prezența unei scheme, nu există finalitate pe acest caz.

„La perfectarea fiecărui pașaport s-a perceput o taxă suplimentară de 13,5-14 euro. 40% din costul unui pașaport pleca în altă parte. Astăzi acest dosar se află la Procuratura Anticorupție. Însă pe acest dosar nu văd nicio mișcare. Mă deranjează această pauză de la Procuratură, pentru că deocamdată doar noi avem convingerea că asta este o fraudă, ea trebuie demonstrată, până la proba contrarie. Deocamdată, ASP este în situația să achite acești bani. Această companie este o imprimerie privată, așa cum în România sau Ucraina este imprimeria națională, este o tipografie”.

Directorul ASP mai adaugă că atât timp cât instanța nu anulează acest contract, instituția nu poate reduce prețul pașapoartelor. Totuși, banii nu mai sunt transferați companiei buclucașe din Bulgaria, ci rămân în bugetul ASP.

„Deocamdată, avem angajamente contractuale, contractul pe care îl avem încă nimeni nu l-a anulat. Banii se duc la ASP, noi am acoperit toate datoriile pe care ASP le avea către instituțiile creditoare, la 3 bănci, noi am reușit cu aceste economii să închidem complet datoriile. Astăzi ASP nu mai are un leu datorii către instituțiile bancare. Când am preluat mandatul, ASP avea datorii de 180 de milioane de lei. Pot să bănuiesc doar că banii din această schemă s-au regăsit, inclusiv, în finanțarea partidelor și a campaniilor electorale”.

Din anul 2014, de când a fost pusă la cale schema, peste 40 de milioane de euro, din banii cetățenilor care și-au perfectat actele, au ajuns în conturile companiei străine.

#ASP #Mircea Esanu #pasapoarte #taxă suplimentară

Șase formațiuni politice ar putea accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, potrivit unui sondaj realizat de IMAS. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține cele mai multe voturi, fiind urmat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul „Democrația Acasă”. Din lista formațiunilor care ar depăși pragul electoral mai fac parte Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Partidul Nostru și Mișcarea Alternativa Națională (MAN).

Potrivit cercetării, dintre respondenții care au o opțiune clară de vot, 28,2% ar susține PAS, iar 24,6% – PSRM. Pe locul al treilea s-ar situa Partidul „Democrația Acasă”, cu 14,3% din voturi.

Celelalte trei formațiuni care ar depăși pragul electoral de 5% sunt PCRM, cu 7,2%, Partidul Nostru, cu 5,8%, și MAN, cu 5,5%.

Sub pragul electoral s-ar situa Partidul „Inima Moldovei”, cu 3,7%, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei – 3,2%, Viitorul Moldovei – 1,7%, Moldova Mare – 1,5% și Partidul Național Moldovenesc – 1,4%. Celelalte formațiuni ar acumula mai puțin de 1%.

Totodată, 7,7% dintre respondenți au declarat că nu ar merge la vot, iar 24,1% nu au decis cu cine ar vota sau au evitat să răspundă.

Sondajul a evaluat și nivelul de respingere a formațiunilor politice. PAS înregistrează cel mai mare procent de votanți care au declarat că sigur nu ar susține partidul: 47,9%. În cazul PSRM, procentul este de 13,3%, iar pentru PCRM – 10,3%. În schimb, Partidul „Democrația Acasă” are un nivel de respingere de 1,3%.

Cercetarea sociologică a fost realizată de IMAS în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie, pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Sondajul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene, și are o marjă maximă de eroare de ±3%.