Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

De ce protestează găgăuzii? Grosu a oferit răspunsul. Problema ar fi în interiorul regiunii, dar afectează și Chișinăul

29 Aug. 2022, 10:27
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
29 Aug. 2022, 10:27 // Politica //  Realitatea.md

Protestele din ultima perioadă din Unitatea Teritorial-Administrativă Găgăuzia ar avea loc din cauza unei lupte politice interne, fapt care afectează și Chișinăul. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit acestuia, în regiune sunt două majorități, ai căror reprezentanți au aproape același număr de mandate în Adunarea Populară, iar mandatul puterii executive expiră. Astfel, confruntările politice interne afectează atitudinea față de autoritățile de la Chișinău.

„Ei se întrec în demonizare sau în transferul de săgeți la Chișinău – din cauza prețurilor, pentru că nu mergem la Kremlin, că vor merge și vor aduce gaz în butelii. Ei se întrec și în exprimarea iubirii fără margini pentru Federația Rusă”, a spus Igor Grosu săptămâna trecută, în cadrul unei emisiuni televizate.

Președintele Parlamentului a recomandat ca deputații Adunării Populare să fie mai consecvenți în pozițiile lor. Igor Grosu a remarcat că în condițiile în care se aplică pentru proiecte europene, este necesar să împărtășească aceleași valori.

„Când este vorba de proiecte, colegii din Găgăuzia sunt foarte pro-occidentali: atât în ​​negocieri, cât și în atragerea de investiții. Dorința mea este să fie la fel de pro-occidentali când este vorba de valorile democrației”, conchide Grosu.

Amintim că, în ultimele câteva luni, în zilele de duminică, în Găgăuzia se organizau constat proteste împotriva guvernării, oamenii, fiind nemulțumiți de scumpirile frecvente. După desfășurarea unor exerciții practice, cu implicarea forțelor speciale ale poliției, Batalionul cu destinație specială „Fulger” a MAI, protestele ar fi contenit, deși autoritățile locale din regiune s-au arătat nemulțumite că nu au fost anunțate din timp despre aceste exerciții. În context, MAI a menționat că „anume acesta este și scopul exercițiilor neplanificate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!