Sonda Luna-25 s-a prăbuşit pe suprafaţa lunară pe 19 august din cauza unei funcţionări anormale a computerului de bord, a anunţat marţi agenţia spaţială rusă, Roscosmos, într-un raport preliminar privind cauzele accidentului, care a făcut ca Moscova să piardă lupta pentru prima aselenizare a unei nave spaţiale la Polul Sud al satelitului Pământului.

Pe 19 august, la emiterea unui impuls de corecţie pentru a transfera nava spaţială de pe o orbită lunară circulară pe o orbită eliptică premergătoare aselenizării, sistemul de propulsie al Luna-25 a funcţionat timp de 127 de secunde în loc de 84 de secunde, aşa cum era prevăzut, a precizat Roscosmos într-un comunicat, scrie Ageropres.

Ca urmare, sonda a trecut pe o orbită deschisă neprevăzută şi s-a ciocnit de suprafaţa lunară, a precizat aceasta.

Agenţia spaţială rusă a indicat că „cea mai probabilă cauză a accidentului a fost funcţionarea anormală a complexului de control de la bord, asociată cu eşecul de a porni accelerometrul din dispozitivul BIUS-L (unitatea de măsurare a vitezei unghiulare)”.

În acest sens, complexul de control de la bordul sondei „a primit semnale zero de la accelerometrele din dispozitivul BIUS-L”, ceea ce l-a împiedicat să înregistreze momentul în care a fost atinsă viteza necesară şi să oprească sistemul de propulsie în timp util”.

Roscosmos a precizat că au fost elaborate recomandări pentru a evita astfel de defecţiuni în viitoarele misiuni lunare ale Rusiei.

Sonda rusă trebuia să aselenizeze pe 21 august, dar s-a prăbuşit şi a fost devansată în bătălia spaţială de nava indiană Chandrayaan-3, care a ajuns pentru prima dată pe inospitalierul teritoriu lunar două zile mai târziu, devansând puteri tradiţionale precum Rusia, Statele Unite şi China.

#lună #misiune #Roscosmos #Rusia #sonda

Competiția „Poliatlon Scafandrieri”, ediția 2026, continuă joi, 3 septembrie, la Stația de salvare pe apă nr. 3 din orașul Vatra, pe lacul de acumulare Ghidighici. În cea de-a doua zi a întrecerilor, cele 21 de echipe participante își testează pregătirea fizică, viteza de reacție și capacitatea de intervenție în situații de urgență pe apă.

Printre probele desfășurate astăzi se numără salvarea „sinistratului” și vâslirea cu barca de salvare pe o distanță de 500 de metri. Participanții sunt evaluați în funcție de viteză, rezistență, coordonare și capacitatea de a reacționa rapid în condiții apropiate de cele ale unor intervenții reale.

În total, 117 salvatori și salvamari participă la competiție, care se desfășoară pe parcursul a trei zile și include șase probe. Acestea sunt: aruncarea colacului de salvare, înotul pe 50 de metri cu extragerea manechinului, vâslirea cu barca de salvare pe 500 de metri, înotul în stil liber pe 100 de metri, aruncarea saulei de salvare și deplasarea ambarcațiunii cu motor la semnalul de alarmă pe o distanță de 1.000 de metri.

Potrivit organizatorilor, competiția are drept scop consolidarea pregătirii profesionale a salvatorilor și dezvoltarea abilităților necesare pentru intervenții rapide și eficiente în situații de urgență. Exercițiile contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de înec și la îmbunătățirea capacității de intervenție în misiunile de salvare pe apă.

În acest an, „Poliatlon Scafandrieri” ajunge la cea de-a 60-a ediție și este organizat în cadrul Campionatului dedicat memoriei salvatorilor și pompierilor căzuți la datorie.