De ce să nu mai bei cafea din pahare de carton. Presupusele cești de cafea din hârtie ecologică sunt considerate la fel de toxice ca și cele din plastic și pot fi legate de malformații congenitale și alte probleme de sănătate.

Pericolele provin de la învelișul subțire de plastic menit să mențină ceștile de hârtie rezistente la apă. Oamenii de știință au descoperit că straturile de plastic ”conțin sute de substanțe chimice diferite”. Un studiu sugerează că paharele de hârtie presupus ecologice pot fi la fel de toxice pentru mediu și pentru organismul uman ca și cele din plastic, potrivit Daily Mail.

Ce conțin, de fapt, paharele de carton

Oamenii de știință din Suedia au descoperit că pelicula subțire de plastic acoperită pe suprafața paharelor de hârtie de unică folosință pentru a împiedica conținutul acestora să se infiltreze în hârtie emite substanțe toxice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În experimentele la care au participat insecte au provocat defecte congenitale și alte afecțiuni ale dezvoltării, atât atunci când paharul de hârtie a fost lăsat să se biodegradeze în apă, cât și atunci când a fost lăsat în sedimente sau murdărie.

Vestea vine la doar câteva săptămâni după rezultate similare obținute de cercetătorii din Belgia, care au descoperit că paiele de hârtie au fost testate cu concentrații ridicate de concentrații ale grupului de substanțe chimice sintetice toxice ”pentru totdeauna”.

Acum, cercetătorii suedezi solicită ”cerințe de transparență în cadrul industriei materialelor plastice”, sperând să forțeze ”raportarea clară a substanțelor chimice pe care le conțin toate produsele, la fel ca în industria farmaceutică”. Deoarece hârtia absoarbe cu ușurință apa, alte lichide, uleiuri și grăsimi din toate tipurile de alimente și băuturi, producătorii tratează hârtia utilizată în ambalajele alimentare cu acoperiri de suprafață din plastic rezistent.

În prezent, aceste materiale plastice sunt în mod frecvent un tip de bioplastic regenerabil și biodegradabil numit polilactide sau PLA, care este fabricat din porumb, manioc sau trestie de zahăr, în locul combustibililor fosili folosiți pentru fabricarea materialelor plastice tradiționale.

Cât de dăunătoare sunt, de fapt, aceste pahare

Deși, PLA se descompune mai repede decât aceste materiale plastice mai comune pe bază de petrol, cercetătorii de la Universitatea suedeză din Göteborg au reușit să demonstreze că substanțele chimice încorporate în plastic ar putea dăuna larvelor de muște arlechin. Specia, un tip de țânțar cunoscut sub denumirea tehnică de Chironomus riparius, a fost mult timp un candidat standard pentru studii preliminare de toxicologie și genetică a dezvoltării de acest tip.

Pe lângă cănile de hârtie cu PLA, cercetătorii au testat și căni de plastic din polipropilenă (PP), capace negre din polistiren, pentru a face o comparație. În unele dintre cazurile PP, cercetătorii au descoperit leziuni de dezvoltare la larvele de arlechin – dar în cazul multor pahare de hârtie acoperite cu plastic, larvele nici măcar nu au ajuns la o stare de maturitate în care să poată fi constatate leziuni genetice de dezvoltare.

Unele dintre substanțele chimice găsite în aceste materiale plastice PLA și PP includ stabilizatori de lumină ultravioletă (UV), substanțe ignifuge, plastifianți și substanța nonilfenol, asemănătoare detergentului, pe care Agenția pentru Protecția Mediului din SUA o consideră toxică.

Ca și în cazul paielor de hârtie, PFAS a fost din nou o prezență îngrijorătoare, la fel ca și, spun cercetătorii, ”sute de substanțe chimice diferite care pot migra în produsele alimentare”. Aceste substanțe chimice, raportează ei, ar putea include perturbatori endocrini care ar putea afecta reproducerea sexuală, creșterea și alte funcții corporale; precum și substanțe chimice care se pot acumula în organism, pot provoca cancer și alte efecte toxice.

#cafea #pahare #studiu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.